Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru R.

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 481 pentru R..

RĂSPUTERE

RĂSPUTÉRE , răsputeri , s . f . Din răsputeri ( În loc . adv . ) sau ( rar ) din răsputere = din toate puterile , cu toate forțele . - Răs - +

 

RĂSTAV

RĂSTÁV , răstavuri , s . n . I. ( Reg . ) 1. Fâșie de pământ pe care se cultivă un singur fel de plante . 2. Fâșie de pământ între două rânduri de semănături . II. Șină de fier dințată , care servește la fixarea formelor tipografice în rame . [ Var . : ristáv s . n . ] - Et .

 

RĂSTEU

RĂSTÉU s . n . v .

 

RĂSTI

RĂSTÍ , răstesc , vb . IV . Refl . A se adresa cuiva pe un ton aspru , ridicat amenințător , a ridica glasul . - Et .

 

RĂSTIGNI

RĂSTIGNÍ , răstignesc , vb . IV . Tranz . 1. A ucide în chinuri pe cineva ( mai ales în antichitate ) , pironindu - l cu brațele și cu picioarele pe o cruce ; a crucifica . 2. A întinde cuiva brațele în lături ( pentru a - l

 

RĂSTIGNIRE

RĂSTIGNÍRE , răstigniri , s . f . 1. Faptul de a răstigni ; crucificare . 2. ( Reg . ) Cruce de dimensiuni mari , pusă la margine de

 

RĂSTIGNIT

RĂSTIGNÍT , - Ă , răstigniți , - te , adj . Pironit ( pe cruce ) , crucificat ; p . ext . cu brațele desfăcute și întinse . - V.

 

RĂSTIMP

RĂSTÍMP , răstimpuri , s . n . Durată ( limitată ) de timp ; interval între două perioade sau între două momente diferite ;

 

RĂSTIT

RĂSTÍT , - Ă , răstiți , - te , adj . ( Despre modul de a vorbi al cuiva , despre ton , glas ; adesea adverbial ) ( Adresat , exprimat ) amenințător ; aspru , tare . - V.

 

RĂSTOARCE

RĂSTOÁRCE , răstórc , vb . III . Tranz . ( Reg . ) A da cuiva înapoi și în cantitate mai mare cele primite . - Răs - + [ în ]

 

RĂSTOCI

RĂSTOCÍ , răstocesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A abate cursul unei ape sau a scădea nivelul unei ape ( până la secare ) pe o anumită porțiune pentru a prinde pești ( cu

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>