Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PRIMUL
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 378 pentru PRIMUL.
ELECTROFÓR , electrofoare , s . n . Dispozitiv pentru experiențe de laborator , alcătuit dintr - un disc electrizat prin frecare și un disc metalic care poate fi electrizat prin influență de primul
EMBRIÓN , embrioni , s . m . 1. Nume dat oricărui organism din momentul fecundării ovulului până în momentul când toate organele sunt deplin formate și organismul este capabil de viață independentă . 2. Fig . Început al unui lucru , al unei acțiuni etc . ; prima fază a dezvoltării unui proces . [ Pr . : - bri -
EMPIRÍSM s . n . Doctrină care consideră experiența senzorială ca primă sursă a cunoașterii și a
EOCÉN , - Ă , eoceni , - e , s . n . î . S . n . Epocă geologică cuprinsă în prima parte a perioadei paleogene , caracterizată mai ales prin existența numuliților , lamelibranhiatelor , gasteropodelor , echinidelor și mamiferelor . 2. Adj . Care se referă la epoca eocenului ( 1 ) . [ Pr . : e -
EOLÍT , eolite , s . n . Piatră din epoca preistorică , grosolan cioplită și folosită ca primă unealtă . [ Pr . : e -
EPICOTÍL , epicotile , s . n . Parte a tulpinii cuprinsă între cotiledoane și primele
... constituie partea cea mai importantă a unei probleme sau a unui lucru ; care ține de esență ( 1 ) , privitor la esență ; de prim
ETÉNĂ , etene s . f . Hidrocarbură nesaturată cu o dublă legătură în moleculă , gazoasă , inflamabilă , obținută din gazele de cocserie , gazele de cracare și prin descompunerea termică a etanului și a propanului , constituind o materie primă importantă pentru producerea polietilenei , a alcoolului etilic , a cauciucului sintetic etc . ;
EXÓRDIU , exordii , s . n . Prima parte a unui discurs , care , enunțând sumar conținutul acestuia , urmărește câștigarea atenției și bunăvoinței auditoriului ; p . ext . introducere , prefață la o carte , la un articol
EXTRÉM , - Ă , extremi , - e , adj . , subst . I. Adj . 1. Foarte mare , exagerat . 2. Foarte grav . 3. Așezat în punctul cel mai îndepărtat , la capăt , la vârf , la margine . 4. Care are cea mai mare sau cea mai mică dintre valorile pe care le poate avea o mărime . II. S . f . 1. Margine , limită , capăt ( foarte îndepărtat ) 2. Valoarea cea mai mare sau cea mai mică a unei mărimi . 3. Jucător care ocupă locul lateral cel mai înaintat din stânga sau din dreapta într - o echipă de fotbal , de handbal sau de hochei . III. ( Mat . ) 1. S . m . Primul și ultimul termen al unei proporții . 2. S . n . Maximul sau minimul unei
FÁȚĂ , fețe , s . f . I. 1. Partea anterioară a capului omului și a unor animale ; chip , figură . 2. Partea anterioară a corpului omenesc și a unor animale . Au căzut cu fața la pământ . 3. ( Pop . ; determinat prin " de om " sau " pământeană " ) Om . 4. Persoană , personaj . Fețe simandicoase . II. 1. ( Mat . ) Fiecare dintre suprafețele plane care mărginesc un poliedru ; fiecare dintre planele care formează un diedru . 2. Suprafață ( în special a pământului , a apei ) . 3. Înfățișare , aspect . 4. Culoare . 5. Partea lustruită , poleită , finisată atent etc . a unui obiect . 6. ( În sintagmele ) Față de masă = material textil , plastic etc . folosit spre a acoperi o masă ( când se mănâncă sau ca ornament ) . Față de pernă ( sau de plapumă ) = învelitoare de pânză în care se îmbracă perna ( sau plapuma ) . 7. Prima pagină a fiecărei file . 8. Fațadă . 9. ( În sintagma ) Fața dealului ( sau a muntelui etc . ) = partea dealului ( sau a muntelui etc . ) orientată spre soare sau spre