Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru F

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 26119 pentru F.

FĂTUȚĂ

... FĂTÚȚĂ , fătuțe , s . f

 

FĂZĂNIȚĂ

... FĂZĂNÍȚĂ , făzănițe , s . f

 

FÂȘÂIT

FÂȘÂÍT s . n . Faptul de a fâșâi ; zgomot produs de frunzele mișcate de vânt , de iarba tăiată de coasă , de hârtia răsfoită , de mișcarea unei țesături de mătase ; fâșâitură . [ Var . : fâșiít s . n . ] - V.

 

FÂȘÂITOR

FÂȘÂITÓR , - OÁRE , fâșâitori , - oare , adj . ( Rar ) Care fâșâie . [ Pr . : - șâ - i - ] - Fâșâi + suf . -

 

FÂȘĂI

FÂȘĂÍ vb . IV v .

 

FÂȚÂIT

FÂȚÂÍT s . n . Fâțâială . - V.

 

FĂȚĂRI

FĂȚĂRÍ , fățăresc , vb . IV . Refl . ( Înv . ) A se preface , a se

 

FĂȚĂRNICEȘTE

FĂȚĂRNICÉȘTE adv . ( Înv . ) În mod fățarnic , prefăcut ; ca un om fățarnic . - Fățarnic + suf . -

 

FĂȚĂRNICI

FĂȚĂRNICÍ , fățărnicesc , vb . IV . Refl . ( Înv . ) A se preface , a se

 

FĂȚIȘ

FĂȚÍȘ , - Ă , fățiși , - e , adj . ( Adesea adverbial ) care se face , se manifestă , se spune etc . pe față , deschis , direct . - Față + suf . -

 

FĂCĂLEȚ

FĂCĂLÉȚ , făcălețe , s . n . Băț gros și neted , întrebuințat la mestecatul mămăligii , la întinderea foii de aluat etc . ; melesteu ,

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>