Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CARACTERIZA

 Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 429 pentru CARACTERIZA.

FLAGELAT

FLAGELÁT , flagelate , s . n . ( La pl . ) Clasă de protozoare , cu organizare relativ simplă , caracterizate prin prezența unuia sau mai multor flageli și , la unele specii , cu cromatofori cu clorofilă ; ( și la sg . ) protozoar din această

 

FLAMBOAIANT

FLAMBOAIÁNT , - Ă , flamboaianți , - te , adj . ( Despre stilul gotic ) Caracterizat prin complicarea , îmbogățirea și delicatețea decorului , ale cărui contururi sugerează forma flăcării . [ Pr . : - boa - iant ( în DN

 

FLUTURE

FLÚTURE , fluturi , s . m . 1. Nume generic dat insectelor din ordinul lepidopterelor , care au corpul bombat sau alungit și catifelat , patru aripi membranoase , acoperite cu solzi mărunți de culori diferite și un aparat bucal adaptat pentru supt , a căror larvă este o omidă . 2. ( La pl . ) Disc de metal mic și sclipitor , care se coase ca ornament pe unele obiecte de îmbrăcăminte ( femeiești ) ; fluturaș , paietă . 3. ( Tehn . ) Disc care se rotește în jurul unui diametru și care , montat într - o conductă , servește la reglarea cantității de carburant care intră într - un carburator . 4. ( Sport ) Procedeu tehnic de înot caracterizat prin mișcarea simetrică și simultană a brațelor , asemănător cu fluturarea unor aripi : probă de înot în care se folosește acest procedeu . [ Var . : flútur s . m . ] - Probabil

 

FOLICULITĂ

FOLICULÍTĂ , foliculite , s . f . Boală de piele caracterizată prin apariția unor bășicuțe pline cu puroi la rădăcina unui fir de

 

FORMAȚIE

FORMÁȚIE , formații , s . f . 1. Alcătuire , întocmire , organizare , constituire . 2. ( Geol . ) Strat de roci caracterizate prin anumite particularități ale constituției lor și care s - au format în anumite condiții geologice dintr - o anumită perioadă de timp . 3. Fel în care este dispusă o unitate militară pentru adunare , marș sau luptă . 4. Ansamblu , echipă artistică . 5. Componența unei echipe sportive ; echipă sportivă . 6. Combinație de cifre , de figuri sau de poziții la unele jocuri sportive , distractive sau de noroc ( șah , loto , pronosport etc . ) . [ Var . : formațiúne s .

 

FORMALISM

FORMALÍSM s . n . 1. Orientare în artă , estetică , muzică , literatură care rupe forma de conținut , tinzând să supraaprecieze forma operei de artă în dauna conținutului , să considere forma un scop în sine și nu ca expresie a conținutului . 2. Atitudine caracterizată prin respectarea strictă a formei în dauna fondului

 

FORMAT

FORMÁT^2 , - Ă , formați , - e , adj . Instruit , educat , pregătit . V. forma . FORMÁT^1 , formate , s . n . Ansamblul dimensiunilor care caracterizează forma și mărimea unui corp plat ; p . gener .

 

FOSFORISM

FOSFORÍSM s . n . Intoxicație cronică cu fosfor , caracterizată prin aceea că oasele devin fărâmicioase și se fracturează

 

FRONT

FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment

 

FURUNCULOZĂ

FURUNCULÓZĂ , furunculoze , s . f . Boală de piele caracterizată printr - o erupție simultana sau succesivă a mai multor furuncule , din cauza unui focar stafilococic

 

GENIU

GÉNIU , genii , s . n . I. 1. Cea mai înaltă treaptă de înzestrare spirituală a omului , caracterizată printr - o activitate creatoare ale cărei rezultate au o mare însemnătate ; persoană care are o asemenea înzestrare . 2. Fire , natură , caracter specific . II. ( Mitol . ; azi în stilul poetic ) Spirit protector ; duh ( bun sau rău ) . III. Armă militară care cuprinde trupe specializate pentru executarea lucrărilor de fortificații , de drumuri , de poduri

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>