Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALCĂTUIT
Rezultatele 141 - 150 din aproximativ 535 pentru ALCĂTUIT.
CUPLÉT , cuplete , s . n . 1. Scurtă piesă muzicală vocală , cu conținut vesel sau satiric inspirat din actualitățile zilei , în care toate strofele textului se cântă cu același refren . 2. Poezie satirică alcătuită din mai multe strofe și un refren . 3. Strofă a unui cântec sau a unei poezii terminată printr - un
CUPÓLĂ , cupole , s . f . Partea de formă semisferică , poligonală sau eliptică care alcătuiește acoperământul unui dom , unei turle sau unui mare edificiu ;
CURBILÍNIU , - IE , curbilinii , adj . Care urmează o linie curbă ; alcătuit din ( sau închis între ) linii curbe . - Curb ( ă ) + linie ( după fr .
CVADRÁNT , cvadrante , s . n . 1. Instrument alcătuit dintr - un sfert de cerc gradat și o lunetă , folosit în trecut pentru determinarea înălțimii aștrilor . 2. Organ metalic al unui aparat , instrument de măsură etc . în formă de sector de cerc apropiat de un sfert de cerc . [ Var . : cuadránt s .
CVARTÉT , cvartete , s . n . Formație muzicală alcătuită din patru voci sau din patru instrumente care execută împreună o compoziție muzicală ; compoziție scrisă pentru o asemenea
DACÍT s . n . Rocă vulcanică alcătuită din cuarț , andezin , biotit , hornblendă , feldspat etc . , de obicei cenușie , folosită ca piatră de
DACTÍLIC , - Ă , dactilici , - ce , adj . ( Despre versuri ) Alcătuit din
DADAÍST , - Ă , dadaiști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Alcătuit după principiile dadaismului ; privitor la dadaism . 2. S . m . și f . Adept al
DALÁJ , dalaje , s . n . Ansamblu de dale care alcătuiesc o pardoseală sau un
DÁMĂ , dame , s . f . I. 1. ( Înv . ) Doamnă , cucoană . 2. Femeie cu moravuri ușoare ; prostituată . II. 1. ( La jocul de cărți ) Fiecare dintre cele patru cărți pe care este înfățișată figura unei femei . 2. ( La jocul de șah ) Regină . 3. ( La pl . ) Joc alcătuit din puluri albe și negre , care se mută după anumite reguli pe o tablă asemănătoare cu cea de șah . III. Scobitură în bordura unei ambarcații , în care se sprijină manșonul
DANTÚRĂ , danturi , s . f . 1. Totalitatea dinților unei persoane ; p . ext . felul în care sunt înșirați și alcătuiți dinții ; dentiție . 2. Ansamblu format din dinții unor organe de mașini sau scule ( roți dințate , freze , broșe