Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTE

 Rezultatele 1321 - 1330 din aproximativ 2444 pentru PARTE.

JEJUN

... JEJÚN , jejunuri , s . n . Parte

 

JERBĂ

... JÉRBĂ , jerbe , s . f . 1. Buchet mare de flori , așezate în așa fel încât să aibă fața orientată în aceeași parte . 2. ( Fiz . ; în sintagma ) Jerbă nucleară = fascicul de urme ale particulelor provenite din dezintegrarea unui nucleu atomic în nenumărate fragmente , ca urmare a ciocnirii ...

 

JERSEU

JERSÉU , jerseuri ( jersee ) , s . n . 1. Obiect de îmbrăcăminte tricotat sau împletit , din lână , din bumbac etc . , de obicei cu mâneci lungi și deschis în față , care acoperă partea de sus a corpului . 2. Țesătură elastică tricotată , de lână , de bumbac , de mătase etc . , din care se fac obiecte de îmbrăcăminte ;

 

JETON

... JETÓN , jetoane , s . n . 1. Fisă . 2. Sumă plătită membrilor unui consiliu de administrație al unei întreprinderi pentru fiecare ședință la care iau parte

 

JGHEAB

JGHEAB , jgheaburi , s . n . 1. Conductă sau canal deschis în partea superioară , făcut în piatră , într - un trunchi de copac etc . , permițând ( prin înclinarea sa ) scurgerea unui lichid sau a unui material pulverulent . 2. Crestătură , scobitură , adâncitură . 3. Făgaș , râpă făcută la munte de șuvoiul ploilor ; p . ext . vale . 4. Șănțuleț , canal mic care servește la udatul semănăturilor ( în grădinile de zarzavat ) ; rigolă . 5. Scocul

 

JICLOR

... JICLÓR , jicloare , s . n . Parte a carburatorului , de forma unui dop , cu un orificiu care dozează debitul de combustibil necesar formării amestecului carburant la motoarele cu ardere internă ...

 

JONCȚIUNE

JONCȚIUNE , joncțiuni , s . f . Legătură , unire ; ( concr . ) locul unde se realizează legătura , unirea unor părți , unor elemente

 

JUG

... 2. Jujeu . 3. Piesă în formă de cadru sau de inel , care servește la susținerea altor piese ale unei mașini sau ale unei unelte . 4. Parte

 

JUPUI

... JUPUÍ , jupói , vb . IV . Tranz . 1. A îndepărta pielea de pe corp sau de pe o parte a corpului ; a beli . 2. Fig . A lua cuiva tot ce are ; a jefui , a prăda ...

 

JUPUIT

JUPUÍT^2 , - Ă , jupuiți , - te , adj . ( Despre piele ) Luat , tras de pe corp ; ( despre oameni sau animale ori despre părți ale corpului ) cu pielea luată ; belit . V. jupui . JUPUÍT^1 s . n . Jupuire . - V.

 

JURAT

... Ă , jurați , - te , adj . ( Pop . ; adesea substantivat ) Blestemat , afurisit ; rău , hain . - V. jura . JURÁT^1 , jurați , s . m . ( În unele state ) Cetățean ales să ia parte

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>