Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru V.

 Rezultatele 1311 - 1320 din aproximativ 11397 pentru V..

ÎNVĂLURARE

... ÎNVĂLURÁRE , învălurări , s . f . Acțiunea de a ( se ) învălura și rezultatul ei ; ondulare , frământare . - V

 

ÎNVĂLURIT

... ÎNVĂLURÍT , - Ă - Ă adj . v

 

ÎNVĂPĂIERE

... ÎNVĂPĂIÉRE , învăpăieri , s . f . Acțiunea de a se învăpăia și rezultatul ei ; aprindere ; fig . înflăcărare , ardoare , însuflețire . - V

 

ÎNVĂSCUT

... ÎNVĂSCÚT , - Ă , învăscuți , - te , adj . ( Înv . ) Care este îmbrăcat , acoperit , înfășurat , învelit . - V

 

ÎNVEȘMÂNTARE

... ÎNVEȘMÂNTÁRE , înveșmântări , s . f . Acțiunea de a ( se ) înveșmânta ; îmbrăcare . V

 

ÎNVEȘMÂNTAT

... ÎNVEȘMÂNTÁT , - Ă , înveșmântați , - te , adj . Îmbrăcat ^2 ( cu solemnitate ) . [ Var . : învesmântát , - ă , învestmântát , - ă adj . ] - V

 

ÎNVECHIRE

... ÎNVECHÍRE s . f . Acțiunea de a se învechi . - V

 

ÎNVECHIT

... ÎNVECHÍT , - Ă , învechiți , - te , adj . Care a devenit vechi ; degradat , uzat . V

 

ÎNVECINARE

... ÎNVECINÁRE s . f . ( Rar ) Faptul de a se învecina ; vecinătate . - V

 

ÎNVECINAT

... ÎNVECINÁT , - Ă , învecinați , - te , adj . Care se învecinează cu cineva sau cu ceva ; vecin . - V

 

ÎNVECINICI

... ÎNVECINICÍ vb . IV . v

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>