Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVEA

 Rezultatele 1301 - 1310 din aproximativ 1325 pentru AVEA.

VORNICEASĂ

VORNICEÁSĂ , vornicese , s . f . 1. ( Înv . ) Soția vornicului ( 1 ) ; vorniciță ( 1 ) . 2. Prietena cea mai apropiată a miresei , având diverse atribuții cu ocazia ceremonialului nunții ; drușcă , vorniciță ( 2 ) . - Vornic + suf . -

 

VOSCREASNĂ

VOSCREÁSNĂ , voscresne , s . f . Cântare bisericească la utrenie , având ca temă Învierea lui

 

VREA

... directă cu verbul la conjunctiv sau , rar , de un infinitiv ) . 1. A fi hotărât , a fi decis să . . . ; a avea de gând să . . . , a voi , a intenționa . 2. A pretinde a cere ; a aștepta ceva ...

 

VREME

VRÉME , vremuri , s . f . I. 1. Timp ( I ) . 2. Durată limitată de două întâmplări , evenimete etc . sau măsurată în ore , zile etc . ; interval , perioadă , răstimp . Am stat multă vreme în ploaie . 3. Timp ( considerat ) prielnic pentru desfășurarea unei acțiuni ; prilej , ocazie ; moment . Era vremea mesei 4. Perioadă determinată istoricește ; epocă , veac , secol . II. Stare a atmosferei la un moment dat și într - un loc anumit , determinată prin totalitatea elementelor meteorologice . [ Pl . și :

 

VUIETOARE

VUIETOÁRE , vuietori , s . f . Arbust de munte , totdeauna verde , cu tulpina întinsă pe pământ , cu frunze având o dungă albă pe fața inferioară , cu flori mici trandafirii și cu fructe comestibile în formă de bobițe negre ( Empetrum nigrum ) . [ Pr . : vu - ie - ] - Vuiet + suf . -

 

VULCAN

VULCÁN , vulcani , s . m . 1. Ridicătură muntoasă de formă conică , formată prin erupția la suprafața solului a lavei și a unor produse magmatice , având în centru o deschizătură largă . 2. ( În sintagma ) Vulcan noroios = ridicătură conică formată prin erupția la suprafața solului a unor gaze care antrenează apă și

 

VULTURAȘ

VULTURÁȘ , vulturași , s . m . Diminutiv al lui vultur ( 1 ) ; vulturel . - Vultur + suf . -

 

W

W s . m . invar . A douăzeci și opta literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă ( având de obicei valoarea lui v sau a lui u semivocalic ) , care apare în neologisme internaționale precum și în nume proprii străine . [ Pr . : dublu

 

Y

Y s . m . invar . A treizecea literă a alfabetului limbii române ; sunet notat cu această literă , având în general diverse valori ale lui i , care apare în neologisme internaționale și în nume proprii străine . [ Pr . :

 

ZĂBUNAȘ

ZĂBUNÁȘ , zăbunașe , s . n . Diminutiv al lui zăbun ; zăbunel . [ Var . : zobonáș s . n . ] - Zăbun + suf . -

 

ZĂCAȘ

ZĂCÁȘ , - Ă , zăcași , - e , adj . ( Reg . ) 1. Care zace bolnav în pat ; fără putere ; p . ext . leneș , trândav . 2. Fig . Rău , răutăcios , invidios ; răzbunător . - Zăcea + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>