Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROATĂ
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 158 pentru ROATĂ.
... cerc sau de inel . 2. S . n . Mișcare circulară ; rotire , învârtire . 3. Adj . Care are forma unui cerc ; rotund . [ Var . : rotogól , - oálă adj . , s . n . ] - Roată
RUÁJ , ruaje , s . n . Totalitatea roților unei mașini . [ Pr . : ru -
RULÓTĂ , rulote , s . f . Vehicul cu două roți , remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de
SACÁ , sacale , s . f . Butoi așezat pe un cadru cu două sau cu patru roți , cu care în trecut se transporta apa de la fântână sau de la
SÁNIE , sănii , s . f . 1. Vehicul cu tracțiune animală sau autopropulsat , având în loc de roți două tălpi de lemn sau de fier cu ajutorul cărora se deplasează prin alunecare pe zăpadă sau pe gheață . 2. Suport la anumite mașini - unelte , care poate aluneca în lungul unor ghidaje , asigurând o deplasare a mașinii , a sculei prelucrătoare ori a piesei de
SCÂRȚ interj . 1. Cuvânt care imită zgomotul ascuțit , strident produs de uși , roți etc . 2. Cuvânt care imită zgomotul caracteristic produs de încălțăminte în timpul mersului . 3. ( Fam . ) Exclamație de dezaprobare , de împotrivire sau de dispreț față de afirmația cuiva ; da ' de unde ! vorbă să fie ! [ Var . : sc ? rța , sc ? rțai interj . ] -
SCOC , scocuri , s . n . 1. Canal , jgheab prin care curge apa pentru a pune în mișcare roata morii sau a joagărului ; lăptoc , uluc . 2. Construcție din lemn în formă de jgheab , pe care alunecă buștenii de la locul de tăiere până la căile de transport . 3. Jgheab sau tub metalic folosit la transportul prin alunecare al produselor miniere
... SCRÍPETE , scripeți , s . m . Mecanism alcătuit dintr - o roată cu un șanț periferic , care servește la transmiterea unei forțe prin intermediul unui cablu sau al unui lanț ce rulează pe șanț ; dispozitiv bazat pe ...
SCÚTER , scutere , s . n . Tip de motocicletă ușoară , cu roți mici , cu motorul așezat , de obicei , sub șaua conducătorului , permițând acestuia să stea într - o poziție comodă ( ca pe scaun ) , și care poate transporta una sau două
SPETEÁZĂ , speteze , s . f . 1. Parte mai înaltă a unui scaun , fotoliu etc . , de care își reazămă spatele cel care șade ; spătar ^1 , rezemătoare . 2. Bucată de scândură îngustă care servește ca element de sprijin sau de legătură între diverse părți ale unei construcții sau ale unui obiect : a ) fiecare dintre aripile morii de vânt ; b ) fiecare dintre stinghiile care unesc obezile de la roata morii de apă ; c ) fiecare dintre piesele de lemn care leagă carâmbii loitrelor de la car ; d ) bucată de lemn care unește cele două coarne ale plugului ; e ) scândură cu care se ridică firele de urzeală când se țese cu alesături ; f ) fiecare dintre cele două brațe ale vatalelor la războiul de țesut ; g ) fiecare dintre scândurelele care alcătuiesc scheletul zmeului cu care se joacă copiii și care se fixează pe o coală de hârtie ; h ) fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc scheletul stelei cu care colindă copiii și pe care se fixează hârtia și ornamentele . - Spată + suf . -
SPÍȚĂ , spițe , s . f . 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei . 2. Fiecare dintre treptele unei scări ; fuscel . 3. Fig . Grad de rudenie ; neam ; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană ; p . ext . origine . 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei