Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FORMA��IE
Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 147 pentru FORMA��IE.
COÁCE , coc , vb . III . 1. Tranz . A supune un aliment la acțiunea căldurii ( în cuptor ) spre a - l face bun de mâncat . 2. Refl . ( Despre fructe , semințe ) A ajunge la maturitate sub acțiunea căldurii soarelui ; a deveni bun de mâncat ; ( despre plante ) a ajunge să aibă sămânța formată , maturizată . 3. Refl . Fig . ( Despre ființe ) A se încinge , a se înăbuși de căldură . 4. Tranz . Fig . A pune ceva la cale cu intenții răuvoitoare ; a urzi . 5. ( Despre bube și inflamații , p . ext . despre părți ale corpului ) A face
... 2. Unealtă tăietoare de oțel având o lamă plană sau curbă , prevăzută cu un mâner , folosită de potcovar pentru îndreptarea și curățirea copitelor . [ Pr . : - toa - ie
... A crea , a plăsmui , a produce ; a provoca , a stârni . 4. Refl . Fig . A se forma
CRĂCÁNĂ , crăcane , s . f . I. 1. Cracă ramificată în formă de V ; lemn sau alt obiect desfăcut la un capăt în două sau în mai multe brațe ; fiecare ramificație a unui obiect bifurcat ; crac ^2 . 2. Prăjină provenită dintr - o ramură de copac bifurcată la un capăt , folosită pentru a sprijini crengile prea încărcate de fructe , cumpăna fântânii etc . 3. Pirostrie . II. Varietate de struguri cu boabe mari , albe sau negre ; varietate de vin din astfel de struguri . [ Var . : crăcán s . n . ] - Cracă + suf . -
BĂTĂTÓR^2 , - OARE , bătători , - oare , adj . , s . f . I. Adj . ( În expr . ) Bătător la ochi = care atrage atenția în mod flagrant ; izbitor . II. S . f . 1. Lopățică cu care se bate pânza ( când se inălbește ) sau rufele ( când se spală ) ; mai . 2. Mașină care bate smocurile de bumbac pentru destrămarea fibrelor . - Bate + suf . - ător . BĂTĂTÓR^1 , bătătoare , s . n . 1. Băț , lopățică ( împletită ) în formă de palmă etc . , cu care se bat covoare , perne etc . pentru a le curăța de praf . 2. Suport folosit pentru bătutul covoarelor , cuverturilor etc . 3. Băț subțire , la un capăt cu o rotiță de lemn cu găurele , cu care se bate laptele prins sau smântâna în putinei , ca să se aleagă untul ; mâtcă , brighidău . 4. Parte a meliței pe care se așează transversal inul sau cânepa , spre a fi melițate . 5. Scândură mică , dreptunghiulară , care servește la tasarea pământului semănat din
CA ^2 conj . ( Urmat , cu sau fără intercalări , de " să " ) Introduce subordonate cu predicatul la conjunctiv . CA ^1 adv . , interj . A. Adv . I. ( Se compară două sau mai multe lucruri , ființe , situații ) 1. La fel cu , cum ( e ) , precum ( e ) , după cum ( e ) . O carte ca cea din raft . 2. Aproape , cam , aproximativ . 3. Decât . E mult mai frumos ca acesta . II. 1. ( Se compară o noțiune cu ea însăși ) În felul . . . , cum e obiceiul , cum se știe . Tinerii , ca tinerii , se zbenguiesc . 2. În calitate de . . . , fiind . . . El înainte , ca ghid , iar noi după el , ca vizitatori . 3. Cu privire la . . . , în ce privește . . . Ca formă , lucrarea este bine prezentată . 4. ( Explicativ sau enumerativ ) Cum , precum , așa , bunăoară , de exemplu . Animale sălbatice , ca : râși , urși , vulpi . B. Interj . ( Reg . ) Ia ! Ei ! Ca dă - te mai încoace și mai spune o
CORESPONDÉNT , - Ă , corespondenți , - te , s . m . și f . , adj . I. S . m și f . 1. Persoană care colaborează la un ziar sau la o publicație periodică , trimițând spre publicare informații din locul unde se află . 2. Persoană care , în lipsa părinților unui elev , are răspunderea acestuia față de autoritățile școlare . 3. ( Rar ) Persoană cu care cineva este în corespondență . II. Adj . ( În sintagmele ) Membru corespondent = membru al unei academii sau al altei instituții științifice având aceleași obligații și drepturi ca și un membru activ , cu excepția dreptului de a vota pe viitorii membrii , care este numai consultativ . Unghiuri corespondente = fiecare dintre cele patru perechi de unghiuri , egale între ele , formate de aceeași parte a unei secante care taie două drepte
MELC , melci , s . m . I. Nume dat mai multor specii de gasteropode din încrengătura moluștelor , care au corpul moale , de obicei apărat de o cochilie răsucită în spirală , și patru tentacule sensibile , la cap ; bourel , culbec . II. P . anal . 1. Partea osoasă a labirintului urechii interne . 2. Organ sau angrenaj al unor mașini destinat să transmită , să transforme sau să utilizeze în diferite feluri mișcarea de rotație . 3. Prăjitură făcută din aluat încolăcit în spirală , presărat cu nucă dată prin mașină . 4. ( La pl . ) Șuvițe de păr răsucite în formă de inelușe . - Et .
ALÉGE , alég , vb . III . 1. Tranz . A prefera ceva sau pe cineva ; a - și fixa preferințele asupra unui fapt sau asupra unei persoane ; a decide . 2. Tranz . A desemna pe cineva prin vot ; a vota . 3. Tranz . ( Pop . ) A deosebi dintre alții , a recunoaște dintre mai mulți ; a distinge . 4. Tranz . și refl . A ( se ) împărți formând mai multe grupe . 5. Tranz . A curăța prin selecție . 6. Refl . A rămâne cu ceva de pe urma unei acțiuni , a unei împrejurări etc . 7. Refl . A ajunge într - o anumită situație (
... Ă , contrari , - e , adj . , adv . , s . n . , prep . 1. Adj . Opus , potrivnic . 2. Adv . Împotrivă , în contra , neconform cu . . . 3. S . n . ( La pl . ; în forma contrarii ) Denumire dată noțiunii care desemnează laturi , însușiri sau tendințe ale obiectelor și proceselor opuse unele altora , astfel încât se exclud reciproc , această opoziție constituind ... acelui obiect sau proces ; ( și la sg . ) fiecare din termenii unei contradicții ( 1 ) . 4. Prep . Contra , împotriva cuiva sau a ceva . [ Var . : contráriu , - ie
CÁPRĂ , capre , s . f . I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate , cu părul lung , cu coarne , mai mari și diferențiate la masculi ( Capra ) ; animal care face parte din acest gen ; p . restr . femela acestui animal . 2. Joc popular românesc , care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri , format dintr - un suport capitonat așezat pe patru picioare , cu înălțimea reglabilă . 5. Arșic de