Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUNOSCUȚI

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 169 pentru CUNOSCUȚI.

PUBLICITATE

PUBLICITÁTE s . f . Faptul de a face cunoscut un lucru publicului ; difuzare de informații în public ; caracterul a ceea ce este

 

PUNE

... A pune ( pe cineva sau ceva ) la probă ( sau la încercare ) = a încerca pe cineva sau ceva ( spre a - i cunoaște valoarea , însușirile ) . A pune ( pe cineva ) la cazne = a căzni , a chinui . A pune o întrebare ( sau ...

 

QUATTROCENTO

QUATTROCÉNTO s . n . Denumire dată culturii italiene din sec . XV , cunoscută și sub numele de Renaștere timpurie . [ Pr . : cua - tro - cén - ] - Cuv .

 

RĂSȘTI

... RĂSȘTÍ , răsștíu , vb . IV . Tranz . ( Fam . ) A ști sau a cunoaște

 

RĂSPÂNDI

RĂSPÂNDÍ , răspândesc , vb . IV . 1. Refl . ( Despre lumină , căldură etc . ) A se împrăștia în toate părțile sub formă de unde , emanații , vapori etc . ; a se degaja . 2. Refl . ( Despre știri , vești , publicații ) A se difuza , a deveni cunoscut . 3. Refl . și tranz . ( Despre ființe ) A porni sau a determina să pornească în direcții diferite ; a ( se ) răzleți , a ( se )

 

RĂSPÂNDIT

RĂSPÂNDÍT , - Ă , răspândiți , - te , adj . 1. Revărsat ^2 , împrăștiat , întins ^2 . 2. Cunoscut , frecvent ,

 

RAȚIONALISM

... 1. Curent în teoria cunoașterii , care consideră rațiunea ca singurul izvor al cunoașterii autentice și certe . 2. Încredere în capacitatea rațiunii de a cunoaște

 

RAȚIUNE

... RAȚIÚNE , rațiuni , ( 2 , 3 ) s . f . 1. Facultatea omului de a cunoaște , de a gândi logic , de a înțelege sensul și legătura fenomenelor ; p . ext . judecată , minte . 2. Temei , motiv , justificare . 3. ( Mat ...

 

REPUTAȚIE

REPUTÁȚIE , reputații , s . f . Părere publică , favorabilă sau defavorabilă , despre cineva sau ceva ; felul în care cineva este cunoscut sau

 

REVELA

REVELÁ , revelez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face cunoscut , știut ; a ( se ) dezvălui ; a ( se )

 

REVERS

REVÉRS , reversuri , s . n . 1. Dosul unei medalii , al unei monede , al unei foi scrise etc . 2. Fig . Partea nevăzută , ascunsă și în contrast izbitor cu aspectul cunoscut al unui lucru , al unei situații etc . [ Pl . și :

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>