Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COMPONENTĂ

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 150 pentru COMPONENTĂ.

REFLECTOR

... mai întinsă ; p . ext . aparat înzestrat cu un asemenea dispozitiv . 2. ( Astron . ) Telescop al cărui obiectiv este construit dintr - o oglindă concavă . 3. ( Elt . ) Element component

 

RIBOZĂ

... RIBÓZĂ s . f . ( Biol . ) Monozaharidă cu cinci atomi de carbon , caracteristică acizilor ribonucleici , component

 

RODAJ

RODÁJ , rodaje , s . n . Punere în funcțiune a unui motor nou fără a - l forța , în scopul netezirii și ajustării suprafețelor de contact în mișcare ale pieselor componente ; perioadă în care un motor funcționează în acest

 

SEGREGA

SEGREGÁ , pers . 3 segrégă , vb . I. 1. Intranz . ( Despre elementele unui aliaj ) A se separa neuniform prin răcire de la o temperatură înaltă , pe baza diferenței dintre punctele de topire ale elementelor . 2. Refl . ( Despre componenții unui material ) A se

 

SELENOLOGIE

SELENOLOGÍE s . f . Știință analoagă geologiei care studiază materia componentă a scoarței lunare și evoluția acesteia în

 

SEMIPERMEABIL

SEMIPERMEÁBIL , - Ă , semipermeabili , - e , adj . ( Despre un perete poros , o membrană ) Care permite trecerea numai a unora dintre componentele unui amestec lichid sau gazos . [ Pr . : - me -

 

SEPARATOR

SEPARATÓR , - OÁRE , separatori , - oare , adj . , s . n . I. Adj . Care are calitatea de a separa . II. S . n . 1. Dispozitiv , aparat sau mașină care servește la curățarea unei substanțe de altele sau la separarea unuia sau mai multor componenți dintr - un amestec . Separator de țiței . 2. Aparat electric folosit pentru conectarea și deconectarea vizibilă a unui circuit electric , manevrabil numai dacă circuitul este

 

SINOPTIC

SINÓPTIC , - Ă , sinoptici , - ce , adj . ( Despre rubrici , date , tabele etc . ) Care este întocmit astfel încât permite o privire generală asupra tuturor părților

 

SINTEZĂ

SINTÉZĂ , sinteze , s . f . 1. Metodă științifică de cercetare a fenomenelor , bazată pe trecerea de la particular la general , de la simplu la compus , pentru a se ajunge la generalizare ; îmbinare a două sau a mai multor elemente care pot forma un tot . 2. Operație prin care se obține formarea unui compus chimic pornind de la elementele chimice componente sau de la compuși mai simpli . 3. ( Fiz . ) Combinare a culorilor rezultate din amestecul sau din suprapunerea a două sau mai multe

 

SPĂLA

SPĂLÁ , spăl , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) curăța folosind apă , săpun , detergenți etc . 2. Tranz . ( Despre ploaie , râuri , șuvoaie etc . ) A roade pământul , a - l lua și a - l duce cu sine ; a produce o eroziune ; a mânca , a săpa . 3. Tranz . A supune un minereu unui curent de apă , pentru a separa unul dintre componenții

 

STICLĂ

STÍCLĂ , sticle , ( II ) s . f . I. Substanță solidă , amorfă , transparentă , translucidă sau opacă , dură , cu un luciu particular , lipsită de flexibilitate , casantă , rău conducătoare de căldură și de electricitate , formată dintr - un amestec de silicați și obținută prin topire . II. Obiect sau piesă componentă a unui obiect , făcute din sticlă (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>