Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CERE
Rezultatele 131 - 139 din aproximativ 139 pentru CERE.
STIL , stiluri , s . n . I. 1. Mod specific de exprimare într - un anumit domeniu al activității omenești , pentru anumite scopuri ale comunicării ; fel propriu de a se exprima al unei persoane ; spec . totalitatea mijloacelor lingvistice pe care le folosește un scriitor pentru a obține anumite efecte de ordin artistic . 2. Ansamblul particularităților de manifestare specifice unui popor , unei colectivități sau unui individ . 3. Fiecare dintre cele două principale sisteme de calculare a timpului calendaristic , între care există o diferență de 13 zile . II. Condei de metal sau de os , ascuțit la un capăt și turtit la celălalt , cu care se scria în antichitate pe tăblițele de ceară . III. ( Bot . ) Porțiune subțire și cilindrică a pistilului , care pornește de la ovar și se termină cu stigmatul . [ Pl . și : ( III )
... SUBSCRÍPȚIE , subscripții , s . f . Faptul de a se angaja sau de a cere
TĂBLÍȚĂ , tăblițe , s . f . Diminutiv a lui tablă ^1 . 1. Placă dreptunghiulară de ardezie , înrămată în lemn , pe care scriau cu condei de piatră școlarii începători . 2. ( La romani ) Placă mică acoperită cu un strat de ceară , pe care se scria cu un stilet . 3. ( Înv . ) Carnețel în care se notau diverse fapte , maxime etc . - Tablă ^1 + suf . -
... TAPEUR , - Ă , tapeuri , - e , s . m . și f . ( Franțuzism ) Persoană care cere
... A avea nevoie ( de ceva ) ; a fi nevoie ( de ceva ) . 2. Tranz . unipers . și impers . Este necesar să . . . , este obligatoriu să . . . , se cere ( neapărat ) să . . . 3. Tranz . unipers . și impers . A fi probabil sau posibil , a se putea presupune . [ Prez . ind . pers . 1 sg ...
... TRÚDNIC , - Ă , trudnici , - ce , adj . ( Pop . ) Care cere
VALÍD , - Ă , valizi , - de , adj . 1. ( Despre oameni ) Apt pentru muncă ( sau pentru o anumită activitate ) ; p . gener . sănătos . 2. ( Despre o acțiune , un act , un contract ) Care îndeplinește condițiile cerute de lege ;
VOLUNTÁR , - Ă , voluntari , - e , adj . , s . m . I. Adj . ( Despre oameni și manifestările lor ) 1. Care acționează de bunăvoie , din proprie inițiativă , nesilit de nimeni , în mod conștient ; ( despre acțiuni ) care se face de bunăvoie , fără constrângere . 2. Care exprimă voință . 3. Care își impune voința ; autoritar . II. S . m . Persoană care intră în armată din proprie dorință spre a face serviciul militar ( înainte de a fi împlinit vârstă cerută ) ; p . ext . persoană care ia parte la o campanie militară din proprie inițiativă sau care se facă un serviciu de bunăvoie și dezinteresat . [ Var . : ( II ) ( înv . ) volintír , volontír s .
... decis să . . . ; a avea de gând să . . . , a voi , a intenționa . 2. A pretinde a cere ; a aștepta ceva de la cineva . 3. A dori , a pofti ; a - i plăcea ceva sau cineva ...