Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru B

 Rezultatele 131 - 140 din aproximativ 460 pentru B.

BĂDĂRAN

BĂDĂRÁN , - Ă , bădărani , - e , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) nepoliticoasă , cu apucături grosolane ; mitocan ,

 

BĂDIȘOR

BĂDIȘÓR , bădișori , s . m . ( Pop . ) Bădiță . - Bade + suf . -

 

BĂDIȚEL

BĂDIȚÉL , bădiței , s . m . ( Pop . ) Bădiță . - Bădiță + suf . -

 

BĂDICĂ

BĂDÍCĂ , bădici , s . m . ( Pop . ; mai ales la voc . ) Bădiță . [ Var . : bădíc s . m . ] - Bade + suf . -

 

BĂGĂCIOS

BĂGĂCIÓS , - OÁSĂ , băgăcioși , - oase , adj . ( Fam . ) Băgăreț . - Băga + suf . -

 

BĂGĂTOR

BĂGĂTÓR , - OARE , băgători , - oare , adj . Băgător de seamă ( Mai ales ir . ; în sintagma ) = care nu face decât să observe fără a acționa ; care nu are un rol precis într - o treabă . - Băga + suf . -

 

BĂIȚUI

BĂIȚUÍ , băițuiesc , vb . IV . Tranz . A acoperi suprafața unui corp cu baiț . - Baiț + suf . -

 

BĂIȚUIT

BĂIȚUÍT s . n . Acțiunea de a băițui . - V.

 

BĂIAȘ

BĂIÁȘ , băieși , s . m . Bărbat care servește într - o baie ^1 publică . - Baie + suf . -

 

BĂIATĂ

BĂIÁTĂ , băiete , s . f . ( Reg . ) Fată ;

 

BĂIEȘ

BĂIÉȘ , băieși , s . m . Lucrător într - o mină ( de aur ) . - Baie ^2 + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>