Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARI

 Rezultatele 1241 - 1250 din aproximativ 2008 pentru MARI.

MOȘIEREASĂ

... MOȘIEREÁSĂ , moșieresc , s . f . Mare

 

MOȘIERIME

MOȘIERÍME s . f . Categorie socială formată din marii proprietari funciari . [ Pr . : - și - e - ] - Moșier + suf . -

 

MOȘMON

MOȘMÓN , moșmoni , s . m . Pom fructifer din familia rozaceelor , cu tulpina înaltă , cu frunze eliptice , cu flori mari , albe și cu fructe comestibile ( Mespilus

 

MODERA

... MODERÁ , moderez , vb . I . Tranz . și refl . 1. A face să devină sau a deveni mai puțin intens , mai puțin mare ; a ( se ) micșora , a ( se ) reduce . 2. A face să devină sau a deveni mai cumpătat , mai ...

 

MOFETĂ

... MOFÉTĂ , mofete , s . f . Produs gazos , constituit în cea mai mare

 

MOGLAN

... MOGLÁN , moglani , s . m . ( Reg . ) Om mare

 

MOJIC

MOJÍC , - Ă , mojici , - ce , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . adj ( Om ) prost crescut , obraznic , impertinent ; bădăran , mitocan . 2. S . m . și f . ( Înv . și reg . ) Țăran ; p . gener . om de rând . 3. S . m . și f . ( În forma mujic ) Nume dat țăranilor ruși înainte de Marea Revoluție Socialistă din Octombrie . [ Var . : mujíc , - ă s . m . și

 

MOLA

MOLÁ^3 , molez , vb . I . Tranz . ( Mar . ) A da drumul complet unei parâme . MOLÁ^2 s . f . ( Turcism înv . ) Preot musulman ; judecător turc , superior cadiului , în marile orașe . [ Var . : mulá s . f . ] MOLA ^1 interj . Cuvânt folosit pentru a da comenzi pe vapoare ; lasă ! dă - i

 

MOLAR

... Ă , molari , - e , adj . ( Chim . ) Care aparține molului ^1 , privitor la mol ^1 . MOLÁR^1 , molari , adj . Dinte molar ( În sintagma ) ( și substantivat , m . ) = dinte mare

 

MOLETĂ

... MOLÉTĂ , molete , s . f . 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită , folosit la moletare . 2. Roată de cablu cu diametru mare

 

MOLIMĂ

... MÓLIMĂ , molime , s . f . ( Pop . ) Boală cu caracter epidemic ; ( la oameni ) epidemie ; ( la animale ) epizootie ; p . ext . boală care atacă un număr mare

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>