Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MARGINE
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 198 pentru MARGINE.
MUȘEȚÉL s . m . Plantă erbacee anuală , medicinală , din familia compozitelor , cu frunze divizate și cu flori albe pe margini și galbene în centru , foarte aromatice , grupate în capitule terminale ; romaniță ( Matricaria chamomilla ) . - Mușat ( reg . " frumos " et . nec . ) + suf . -
NĂFRÁMĂ , năframe , s . f . Bucată de pânză de in , cânepă , bumbac , borangic etc . tivită pe margini și adesea împodobită cu cusături , folosită ca basma , batistă , ștergar
NEȚ , nețuri , s . n . ( La tenis ) Lovitură în care mingea trece în terenul advers atingând marginea de sus a
NEBÚN , - Ă , nebuni , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . , s . m . și f . ( Om ) care suferă de o boală mintală ; alienat , dement . 2. Adj . , s . m . și f . ( Om ) lipsit de judecată dreaptă , de rațiune ; ( om ) nesocotit , necugetat , nechibzuit . 3. Adj . , s . m . și f . ( Ființă ) neastâmpărată , zvăpăiată , vioaie . 4. Adj . Care arată , trădează nebunie . II. Adj . 1. Care nu are limite , margini , măsură ; p . ext . enorm , extraordinar ; groaznic , cumplit . Un lux nebun . 2. ( Înv . și pop . ) Care nu este bun ; rău . III. S . m . 1. ( Rar ) Măscărici , bufon ( la curțile suveranilor sau ale nobililor ) . 2. Piesă la jocul de șah . - Ne - +
NEMĂRGINÍRE , nemărginiri , s . f . Calitatea a ceea ce este nemărginit ; imensitate , infinit ; ( concr . ) întindere fără margini , spațiu nemărginit , nemargine ; p . ext . timp nelimitat . - Ne - +
NEMĂRGINÍT , - Ă , nemărginiți , - te , adj . 1. Care nu are margini , care se întinde , se continuă la infinit ; necuprins , nelimitat , infinit ; p . ext . foarte lung , foarte mare , foarte numeros . 2. Care nu cunoaște limite în intensitate ; nețărmurit , imens , extrem . - Ne - +
... NEMÁRGINE , nemargini , s . f . ( Rar ) Nemărginire . - Ne - + margine
NERVÚRĂ , nervuri , s . f . 1. Fiecare dintre fasciculele conducătoare liberiene lemnoase care străbat limbul frunzelor și prin care circulă sevă . P . anal . ( Rar ) Fiecare dintre ramificațiile cele mai subțiri ale rădăcinii unui copac . 2. Fiecare dintre fibrele cornoase , ramificate în formă de rețea , care străbat membrana aripii unor insecte . 3. ( La pl . ) Rețea de dungi de altă culoare decât fondul , care dau un aspect marmorat unei suprafețe ; ( și la sg . ) fiecare dintre dungile care formează această rețea . 4. Proeminență pe suprafața interioară sau exterioară a unei piese , a unui organ de mașină etc . , care servește la mărirea rezistenței sau a rigidității piesei , la mărirea suprafeței de schimb de căldură etc . 5. ( Arhit . ) Fiecare dintre mulurile care formează osatura unei bolți ( gotice sau romanice ) ; mulură care conturează și decorează muchiile unei bolți , marginile unei nișe etc . 6. Grindă de beton armat turnată o dată cu planșeul și servind la întărirea acestuia . 7. Fiecare dintre piesele așezate pe axa unei aripi de avion pentru a asigura profilul aripii , a împiedica deformarea ei și a mări rezistență scheletului acesteia . 8. ( De obicei la pl . ) Cută foarte îngustă , cusută ca garnitură ...
NESFÂRȘÍT^2 , - Ă , nesfârșiți , - te , adj . 1. Care nu se sfârșește , nu are limite ( în timp sau spațiu ) , nu încetează , nu se consumă , care nu are sfârșit ; fără sfârșit ; fără margini : etern , veșnic ; infinit . 2. Foarte mare , foarte întins , foarte numeros , foarc intens . NESFÂRȘÍT^1 , nesfârșituri . s . n . Ceea ce nu are ( sau pare că nu are ) limită în spațiu sau în timp ; nemărginire ,
NU - MĂ - MĂ - UITÁ s . f . Plantă erbacee cu flori mici , albastre , roșii sau albe , care crește prin locuri umede și umbroase , la margini de păduri și prin fânețe sau care este cultivată ca plantă decorativă ; miozotis ( Myosotis silvatica ) ; p . restr . floarea acestei plante . - Nu + mă + uita ( după germ .
OBLIGEÁNĂ , obligene , s . f . Plantă erbacee perenă , originară din India , cu miros aromatic , cu rizom cărnos , cu frunze liniare lungi și cu flori gălbui , care crește pe marginea apelor ori este cultivată , fiind folosită în medicină și în parfumerie ( Acorus calamus ) . - Et .