Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUPTĂ
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 192 pentru LUPTĂ.
HĂRȚUÍ , hărțuiesc , vb . IV . 1. Tranz . A necăji pe cineva cu tot felul de neplăceri , a nu lăsa în pace pe cineva ; a cicăli , a sâcâi , a pisa . 2. Tranz . A desfășura atacuri scurte și repetate asupra inamicului cu scopul de a - i provoca panică și de a nu - i permite deplasarea , pregătirea unor acțiuni de luptă , aprovizionarea etc . 3. Refl . recipr . A purta discuții repetate și contradictorii cu cineva , a se lua la ceartă sau la bătaie ; a se încăiera . [ Var . : hârțuí vb . IV ] - Harță + suf . -
HAIDUCÍE , haiducii , s . f . 1. Luptă armată a unor cete de haiduci ( 1 ) împotriva asupritorilor , frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică . 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc ( 1 ) . 3. Purtare , deprindere de haiduc ( 1 ) . - Haiduc + suf . -
HÁLTĂ , halte , s . f . 1. Punct de oprire reglementară ( de scurtă durată ) a trenurilor ; gară mică . 2. Oprire , popas . 3. Scurtă oprire a trupelor în marș , pentru odihnă , ajustarea echipamentului și verificarea tehnicii de
... INFANTÉRIE s . f . Una dintre armele de bază , caracterizată prin faptul că duce lupta
... INSECUTÓR , insecutori , s . m . Gladiator care lupta
INSURÉCȚIE , insurecții , s . f . Formă de luptă deschisă , organizată și armată dusă împotriva unui regim , a unei autorități sau pentru îndepărtarea unor armate
IZBÂNDÍ , izbândesc , vb . IV . 1. Intranz . A învinge ( în luptă ) , a fi victorios ; a birui , a triumfa . 2. Tranz . A reuși într - o acțiune , a izbuti să realizeze
JIU - JÍTSU - JÍTSU s . n . Gen de lupte în stil liber , de origine japoneză , cu o tehnică specială , în care sunt folosite procedee brutale de atac și de autoapărare , mergând până la lovituri mortale . [ Pr . : jiu -
... a juca ( 5 ) ; dans popular ; p . ext . petrecere populară la care se dansează ; horă . 3. Competiție sportivă de echipă căreia îi este proprie și lupta sportivă ( baschet , fotbal , rugbi etc . ) 4. Acțiunea de a interpreta un rol într - o piesă de teatru ; felul cum se interpretează . 5. ( Și ...
KAMIKÁZE s . m . invar . , s . n . 1. S . m . invar . Luptător ( japonez ) care se sacrifică într - o acțiune de atac . 2. S . n . Avion de luptă încărcat cu exploziv , pilotat de un kamikaze ( 1 ) , care cădea asupra țintei , folosit de japonezi în al II - lea război
KARATÉ s . n . Metodă japoneză de luptă care folosește în atac sau apărare mișcări rapide și violente , fără a apela la vreo armă . [ Acc . și :