Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUIT
Rezultatele 121 - 129 din aproximativ 129 pentru LOCUIT.
TRIB , triburi , s . n . Grupare de mai multe ginți sau de familii înrudite , care au limbă și credințe comune , locuiesc același teritoriu și se supun autorității unui șef
TUARÉGI s . m . pl . Numele unei populații care locuiește în partea centrală a Saharei , în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului . [ Pr . : tu -
ÚLIȚĂ , ulițe , s . f . 1. Drum îngust care străbate un sat ( rar un oraș ) , mărginit de o parte și de alta de case ; p . ext . stradă . 2. ( Colectiv ) Oamenii care locuiesc în casele de pe uliță ( 1 ) . [ Pl . și
UNGURÍME s . f . Mulțime de maghiari ; totalitatea maghiarilor ; ținut locuit de maghiari ( în Transilvania ) . - Ungur + suf . -
VĂLEÁN , - Ă , văleni , - e , s . m . și f . ( Rar ) Persoană care locuiește într - o vale , la câmpie . - Vale + suf . -
VECÍN , - Ă , vecini , - e , adj . , subst . I. 1. Adj . Care este , se află , stă alături , în apropiere de cineva sau de ceva . 2. S . m . și f . Persoană care trăiește , locuiește , se află alături sau în apropiere de cineva ori de ceva ; popor , stat etc . care este vecin ( I 1 ) cu alt popor , cu alt stat etc . II. S . m . Țăran aservit stăpânului feudal din Moldova medievală , obligat să facă acestuia prestații în muncă sau să dea contribuții în natură ori în bani ; rumân ,
... VECUÍ , vecuiesc , vb . IV . Intranz . ( Pop . ) A locui
VID , - Ă , vizi , vide , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre un spațiu ) Care nu conține nimic ; care nu conține aer sau alt gaz ; care nu este ocupat , locuit ; pustiu . 2. S . n . Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de
VIRÁN , - Ă , virani , - e , adj . ( Despre terenuri ) Care , deși se află într - un cartier construit și locuit , este fără clădiri și , de obicei ,