Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CUVÂNT
Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 746 pentru CUVÂNT.
VERBALÍSM s . n . Tendință de a da mai multă importanță cuvintelor decât ideilor exprimate prin ele ; abuz de cuvinte în exprimarea unor
VORBÍ , vorbesc , vb . IV . 1. Intranz . A avea facultatea de a articula cuvinte ; a exprima prin cuvinte gânduri , sentimente , intenții ; a spune , a zice , a grăi . 2. Intranz . A sta de vorbă ; a discuta ; a comenta . 3. Refl . recipr . și intranz . A se sfătui , a se învoi , a se înțelege . 4. Intranz . A face o expunere ; a ține un
... VOROÁVĂ , voroave s . f . ( Înv . și reg . ) 1. Cuvânt , vorbă . 2. Discuție , convorbire , conversație . 3. Cuvânt
... ZÍCERE , ziceri , s . f . Acțiunea de a zice și rezultatul ei ; ceea ce se exprimă prin cuvinte ; comunicare de orice fel ; cuvânt
... ÎÎ interj . ( Pop . și fam . ) Cuvânt
... ÎMPRUMÚT , împrumuturi , s . n . 1. Faptul de a ( se ) împrumuta ; ( concr . ) obiect sau sumă de bani împrumutată . 2. Cuvânt
ÎMPRUMUTÁ , împrumút , vb . I . Tranz . și refl . 1. A da cuiva sau a lua de la cineva un bun care urmează să fie restituit . 2. A adopta cuvinte , obiceiuri etc . ; p . ext . a
ÎNDRUGÁ , îndrúg , vb . I . Tranz . 1. A toarce lână sau cânepă în fire groase și puțin răsucite , necesare pentru anumite țesături ; p . ext . a toarce grosolan și în grabă . 2. ( Fam . ) A pronunța nedeslușit cuvintele , a îngăima ; a exprima prost ceva ; a fi fără șir la vorbă ; p . ext . a vorbi fără rost ,
ÎNGHIȚÍ , înghít , vb . IV . Tranz . I. A face să treacă mâncarea , băutura etc . în stomac prin faringe și esofag ; p . ext . a mânca , a devora . II. Fig . 1. ( Despre pământ , apă etc . ) A face să dispară ceva ( cuprinzând în sine ) ; a cuprinde , a învălui din toate părțile . 2. A citi repede și cu lăcomie o carte , un text scris . 3. A răbda , a îndura fără ripostă o necuviință , o insultă etc . 4. A omite cuvinte sau silabe ( din cauza unui defect de
ÎNJURÁ , înjúr , vb . I . Tranz . , intranz . și refl . , recipr . A spune cuvinte injurioase sau de ocară la adresa cuiva ; a ( se )
ÎNTÓRS^2 , - OÁRSĂ , întorși , - oarse , adj . 1. Revenit la locul de plecare . 2. ( Despre obiecte ) Răsucit , încovoiat , strâmb . 3. ( Pop . ) Jugănit , castrat . 4. Fig . ( Rar , despre persoane sau despre firea , caracterul lor ) Sucit , ciudat . 5. Fig . ( Rar , despre cuvinte sau despre vorbire ) Meșteșugit . - ÎNTÓRS^1 s . n . 1. Înapoiere , revenire ( la punctul de plecare ) . 2. Răsturnare . Întorsul