Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNTÂMPLĂRI

 Rezultatele 121 - 130 din aproximativ 132 pentru ÎNTÂMPLĂRI.

TĂRĂȘENIE

TĂRĂȘÉNIE , tărășenii , s . f . ( Fam . și pop . ) Șir de întâmplări ( neplăcute , complicate ) ; pățanie , încurcătură . - Et .

 

TRAGEDIE

... tragedii , s . f . 1. Specie a genului dramatic cu subiect patetic , cu personaje puternice aflate în conflict violent , cu deznodământ nefericit . 2. Fig . Întâmplare

 

TRAGICOMEDIE

... a genului dramatic cu subiect patetic , în care conflictele fundamentale , grave , profunde , însoțite de unele incidente comice , sunt rezolvate printr - un deznodământ fericit . 2. Fig . Întâmplare

 

TRECUT

TRECÚT^2 , - Ă , trecuți , - te , adj . 1. Care nu mai este actual ; p . ext . de demult , vechi , dispărut . 2. ( Despre unități de timp ) Anterior celui prezent ; precedent . Zilele trecute . 3. Îmbătrânit sau bătrân . TRECÚT^1 s . n . 1. Timpul care s - a scurs ( până în prezent ) ; întâmplările , faptele , starea de lucruri din acest timp . 2. Denumire dată grupului de timpuri ( sau fiecăruia dintre timpurile ) verbale care exprimă o acțiune săvârșită înainte de momentul vorbirii sau înainte de un moment de

 

TUFLI

... TUFLÍ , tuflesc , vb . IV . Tranz . ( Reg . ) A pune pe cap o căciulă , o pălărie etc . cu o mișcare rapidă și la întâmplare

 

VEDEA

... A ( se ) percepe cu ajutorul văzului . 2. Tranz . A fi de față , a asista , a fi martor la o întâmplare , la un eveniment . 3. Tranz . A cerceta ( cu privirea sau cu mintea ) pentru a se convinge de ceva . 4. Refl . A ...

 

VENI

VENÍ , vin , vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se prezenta ; p . ext . a apărea , a se ivi . 4. A urma după altcineva sau după altceva ; a succeda . 5. A - și avea originea ; a proveni , a purcede ; a izvorî ; a se trage ( din . . ) ; a deriva . 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , ...

 

VERSIUNE

... a suferit modificări ( în raport cu o formă considerată de bază ) . 3. Manieră ( personală ) de a prezenta , de a interpreta o întâmplare

 

VESTE

... VÉSTE , vești , s . f . 1. Fapt , întâmplare

 

VICTIMĂ

VÍCTIMĂ , victime , s . f . 1. Persoană care suferă chinuri fizice sau morale din partea oamenilor , a societății , din cauza propriilor greșeli etc . 2. Persoană care suferă de pe urma unei întâmplări nenorocite ( boală , accident , jaf , crimă etc . ) . 3. ( În antichitate ) Animal sau om care era sacrificat unui

 

VOGĂ

... VÓGĂ s . f . ( Franțuzism ) Interes viu , dar trecător , provocat de o întâmplare

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>