Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 11671 - 11680 din aproximativ 14398 pentru 2.

RECLASA

... RECLASÁ , reclasez , vb . I . Tranz . 1. A clasa din nou , a face noi categorii . 2

 

RECOLTĂ

... RECÓLTĂ , recolte , s . f . 1. Cantitate de cereale sau de alte roade adunate într - o anumită perioadă ; rod . 2

 

RECOLTA

... RECOLTÁ , recoltez , vb . I . Tranz . 1. A strânge , a aduna , a culege recolta . 2. ( Med . ) A lua sânge , spută , urină etc . de la oameni sau de la animale , pentru a le supune unor examene de ...

 

RECOMANDA

... Tranz . A îndemna , a sfătui ( pe cineva ) să facă ceva ; a prescrie , a indica , a propune . 2. Tranz . A semnala în mod special ( pe cineva sau ceva ) atenției cuiva ; a prezenta în mod elogios , favorabil ( pe cineva sau ...

 

RECOMANDAT

... RECOMANDÁT , - Ă , recomandați , - te , adj . 1. Indicat , precizat ca bun . 2

 

RECOMPENSĂ

... RECOMPÉNSĂ , recompense , s . f . 1. Răsplată ; gratificație . 2

 

RECONSTITUI

... RECONSTITUÍ , reconstítui , vb . IV . Tranz . 1. A constitui din nou , a reface un lucru întreg ; a recompune . 2. ( Jur . ) A restabili la fața locului condițiile în care s - a petrecut o infracțiune . 3. A reface fără modificări ...

 

RECONSTITUIRE

... RECONSTITUÍRE , reconstituiri , s . f . Acțiunea de a reconstitui și rezultatul ei . 1. Recompunere . 2. Refacere a unor acte de stare civilă pierdute , distruse sau aflate în străinătate , de unde nu pot fi obținute . 3. ( Jur . ) Restabilire a ...

 

RECREA

... reface , a ( se ) relaxa ( după un efort susținut ) ; a ( se ) înviora , a ( se ) distra . [ Pr . : - cre - a ] RECREÁ^2

 

RECRUTA

... lua și a înscrie în evidența autorităților militare un tânăr , un contingent de tineri , care urmează să fie încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar . 2. Fig . A angaja , a primi pe cineva pe baza unei alegeri ; a atrage , a câștiga pe cineva ...

 

RECRUTOR

... RECRUTÓR , recrutori , s . m . 1. Persoană care făcea recrutări în armată . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>