Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 11271 - 11280 din aproximativ 15906 pentru 1.

PĂȚI

... PĂȚÍ , pățesc , vb . IV . 1. Tranz . A i se întâmpla cuiva ceva ( neplăcut , ieșit din comun , a da peste ceva neașteptat ( și neplăcut ) . 2. Tranz . și ...

 

PĂȚIRE

... PĂȚÍRE , pățiri , s . f . ( Înv . și reg . ) Faptul de a păți ; pățit ^1

 

PĂȚIT

... prin multe încercări în viață , care a văzut și a trăit multe ; p . ext . cu experiență , încercat , experimentat . V. păți . PĂȚÍT^1

 

PĂCĂLIRE

... PĂCĂLÍRE , păcăliri , s . f . Acțiunea de a ( se ) păcăli și rezultatul ei ; păcăleală , păcălit ^1

 

PĂCĂLIT

... PĂCĂLÍT^1

 

PĂCĂNI

... PĂCĂNÍ , păcănesc , vb . IV . Intranz . A produce un zgomot scurt , repetat și sacadat ; a țăcăni , a pocni . - Pac ^1

 

PĂCĂTOȘENIE

... PĂCĂTOȘÉNIE , păcătoșenii , s . f . Faptul de a fi păcătos ( 1

 

PĂCĂTOS

... PĂCĂTÓS , - OÁSĂ , păcătoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) 1. Care are multe păcate , care se face vinovat de călcarea unor norme ; p . ext . ticălos , rău , afurisit , nemernic . 2. Vrednic de milă ; nenorocit ; nevoiaș . - Păcat ...

 

PĂCĂTUI

... PĂCĂTUÍ , păcătuiesc , vb . IV . Intranz . A comite un păcat ( 1

 

PĂCALĂ

... PĂCÁLĂ , s . m . , păcale , s . f . 1

 

PĂCAT

... PĂCÁT , păcate , s . n . 1. Călcare a unei legi sau a unei porunci bisericești , abatere de la o normă ( religioasă ) ; fărădelege ; p . gener . faptă vinovată , greșeală ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>