Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARAT

 Rezultatele 1111 - 1120 din aproximativ 1835 pentru ARAT.

MULTIPLU

MULTÍPLU , - Ă , multipli , - e , s . m . adj . 1. S . m . ( Mat . ) Număr întreg divizibil cu un număr întreg dat ; produs rezultat din înmulțirea unui număr dat cu un număr întreg . 2. S . m . ( Mat . ) Fiecare dintre unitățile de măsură mai mari decât unitatea - tip , considerate în raport cu aceasta . 3. Adj . ( La pl . ) Care este în număr mai mare și de mai multe feluri ; numeros , felurit . 4. Adj . ( La sg . ) Care are o structură complexă , care prezintă aspecte diverse ;

 

MULTIPOLAR

MULTIPOLÁR , - Ă , multipolari , - e , adj . ( Despre mașini electrice ) Care are mai multe perechi de poli magnetici sau mai multe borne electrice de

 

MURIBUND

MURIBÚND , - Ă , muribunzi , - de , adj . , s . m . și f . ( Ființă ) pe moarte , în agonie ; p . ext . ( ființă ) fără vlagă , foarte slabă care nu mai are mult de

 

MUSCULOS

MUSCULÓS , - OÁSĂ , musculoși , - oase , adj . Care are mușchi ^2 ( 1 ) puternici ; plin de mușchi ^2 ; mușchios ^2 , musculat . [ Var . : mușchiulós , - oásă

 

MUSTĂCIOS

MUSTĂCIÓS , - OÁSĂ , mustăcioși , - oase , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care are mustăți ( I ) mari și dese . 2. ( Despre cereale ) Cu țepi lungi și deși . 3. ( Despre unele plante ) Cu mustăți ( II 3 ) . [ Var . : musteciós , - oásă adj . ] - Mustață + suf . -

 

MUTELCĂ

MUTÉLCĂ , mutelci , s . f . Piesă de metal de mărime variabilă care are la mijloc o gaură cu filet în care se îmbucă spirala unui șurub sau o tijă cu

 

MUZEOLOGIE

MUZEOLOGÍE s . f . Știință care are ca obiect studiul organizării muzeelor , al păstrării și prezentării exponatelor dintr - un muzeu ; muzeistică . [ Pr . : - ze -

 

MUZICANT

MUZICÁNT , - Ă , muzicanți , - te , s . m . și f . 1. Persoană care cântă la un instrument muzical . 2. ( Înv . ) Persoană care cunoaște , se ocupă cu muzica , are aptitudini pentru muzică ; p . ext .

 

NĂRĂVIT

NĂRĂVÍT , - Ă , nărăviți , - te , adj . ( Pop . ) Care are deprinderi , apucături rele : prost crescut , grosolan . V.

 

NĂSOS

NĂSÓS , - OÁSĂ , năsoși , - oase , adj . ( Adesea substantivat ) Care are nasul mare ; nărtos , năsut . - Nas + suf . -

 

NĂZDRĂVAN

NĂZDRĂVÁN , - Ă , năzdrăvani , - e , adj . 1. ( În mitologia populară ; adesea substantivat ) Înzestrat cu puteri supranaturale ; spec . care are darul de a ști și prevesti ce se va întâmpla . 2. Extrem de priceput , de iscusit , de dibaci , de deștept ; admirabil , nemaipomenit , extraordinar , grozav ( de frumos , de interesant etc . ) . 3. Care se ține de pozne , care provoacă haz prin ceea ce spune sau face ; glumeț , poznaș , ghiduș . [ Var . : năzdraván , - ă , năzdrávăn , - ă , nezdrávăn , - ă adj . ] - Ne - +

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>