Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBIRE
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 153 pentru VORBIRE.
... 2. ( Lingv . ) Afix sau alt element invariabil atașat la un cuvânt ; termen generic pentru diverse cuvinte cu corp fonetic redus , mai ales pentru părți de vorbire
... PELTÍC , - Ă , peltici , - ce , adj . ( Despre oameni ) Care rostește defectuos anumite consoane ; p . ext . ( despre vorbire
... PELTICĂRÍE , pelticării , s . f . Vorbire
... f . Parte finală , concluzie a unui discurs , a unei cuvântări , rostită de vorbitor pe un ton însuflețit ( și emfatic ) ; p . gener . vorbire
PIEPTĂNÁ , piéptăn , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) descurca , a ( - și ) netezi , a ( - si ) aranja sau a ( - și ) curăța cu pieptenele părul sau barba . 2. Tranz . A trece anumite fibre textile prin dinții unor piepteni ( pentru a Ie curăța de impurități , a alege fibrele de calitate bună etc . ) . 3. Tranz . și refl . Fig . ( Fam . ) A ( - și ) cizela stilul , vorbirea etc . [ Prez . ind . și :
... PISĂLOGEÁLĂ , pisălogeli , s . f . ( Fam . ) Faptul de a pisălogi ; vorbire
... POMPIERÍSTIC , - Ă , pompieristici , - ce , adj . ( Despre stil , vorbire
... PREPOZÍȚIE , prepoziții s . f . Parte de vorbire
PREZÉNT^1 , prezente , s . n . ( Înv . ) Dar , cadou . PREZÉNT^2 , - Ă , prezenți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care se află în același loc cu vorbitorul sau în locul la care se referă vorbitorul : de față . 2. Care se petrece în timpul vieții vorbitorului sau în epoca la care el se referă ; actual , contemporan ; care se petrece chiar acum , în momentul de față . II. S . n . 1. Perioadă de timp variabilă , concepută ca o unitate distinctă între trecut și viitor ; epoca , timpul actual , contemporan ; contemporaneitate ; p . ext . situație actuală . 2. ( Gram . ) Timp al verbului care arată că o acțiune se petrece în momentul vorbirii sau că este de
... PROLÍX , - Ă , prolicși , - xe , adj . ( Despre vorbire
... PRONOMINÁL , - Ă , pronominali , - e , adj . 1. Care ține de pronume , privitor la pronume ; care are valoare de pronume . 2. ( Despre propoziții sau despre părți de vorbire