Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBI

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 219 pentru VORBI.

HANȚĂ

HÁNȚĂ , hanțe , s . f . ( Reg . ) 1. Obiect de îmbrăcăminte uzat , zdrențuit , de proastă calitate . 2. Fig . Gură ( care vorbește mult și fără

 

HEMIFONIE

... HEMIFONÍE s . f . Incapacitate de a vorbi

 

HINDUSTANĂ

HINDUSTÁNĂ adj . f . , s . f . ( Limbă ) indo - iraniană , vorbită în India și în

 

HISPANISM

... HISPANÍSM s . n . Cuvânt , expresie luată din limba spaniolă ; fel de a vorbi

 

HODOROGI

... despre vehicule uzate , vechi ; la pers . 3 ) A face zgomot ( mare ) în mers ; a hurui . 2. Intranz . Fig . A vorbi mult , tare și fără rost . 3. Refl . ( Despre lucruri ) A se uza , a se strica , a se dărăpăna , a ...

 

HUȚUL

HUȚÚL , - Ă , huțuli , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care face parte dintr - o populație slavă din regiunea muntoasă de la izvoarele Siretului și Ceremușului și care vorbește un dialect ucrainean ; huțan ( 2 ) . 2. Adj . Care aparține huțulilor ( 1 ) , privitor la

 

HULI

... Pop . ) A spune vorbe de ocară sau de batjocură la adresa cuiva , a ocărî pe cineva ; p . ext . a vorbi

 

IDIȘ

ÍDIȘ s . n . Idiom german al cărui vocabular s - a îmbogățit în cursul evoluției cu alte elemente ( ebraice , romanice , slave ) , vorbit de unele populații

 

INDIANISM

INDIANÍSM s . n . Disciplină care se ocupă cu studiul limbilor vorbite în

 

INDO-EUROPEAN

INDO - EUROPEÁN , - EUROPEÁN , - Ă , indo - europeni , - e , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( În sintagma ) Limbi indo - europene ( și substantivat , f . sg . ) = familie de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte scrise , dar reconstituită , în esență , cu ajutorul metodei comparativ - istorice . 2. S . m . pl . Denumire dată unui grup de populații care trăiau prin mileniul III a Cr . în Asia Centrală , de unde au emigrat mai târziu spre vest și sud - vest . 3. Adj . Care aparține limbilor indo - europene sau populațiilor care vorbeau aceste limbi , privitor la aceste

 

INFORMAȚIE

INFORMÁȚIE , informații , s . f . 1. Comunicare , veste , știre care pune pe cineva la curent cu o situație . 2. Lămurire asupra unei persoane sau asupra unui lucru ; totalitate a materialului de informare și de documentare ; izvoare , surse . 3. Fiecare dintre elementele noi , în raport cu cunoștințele prealabile , cuprinse în semnificația unui simbol sau a unui grup de simboluri ( text scris , mesaj vorbit , imagini plastice , indicație a unui instrument etc . ) . 4. ( Biol . ; în sintagma ) Informație genetică = totalitate a materialului genetic dintr - o celulă capabilă să creeze secvențe de aminoacizi care , la rândul lor , formează proteine

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>