Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru UMBLA

 Rezultatele 111 - 118 din aproximativ 118 pentru UMBLA.

UȘARNIC

UȘÁRNIC , - Ă , ușarnici , - ce , s . m . și f . , adj . ( Depr . ) ( Persoană ) care umblă pe la ușile altora , căreia nu - i place să stea acasă . - Ușă + suf . -

 

ULIȚARNIC

ULIȚÁRNIC , - Ă , ulițarnici , - ce , adj . , s . m . și f . ( Reg . ) ( Persoană ) care bate ulițele , căreia îi place să - și piardă vremea umblând fără rost ( pe uliță ) . - Uliță + suf . -

 

UMBLĂTURĂ

UMBLĂTÚRĂ , umblături , s . f . ( Pop . ) Umblat ^1 , mers ;

 

URA

URÁ^2 , urez , vb . I . 1. Tranz . ( Construit cu dativul ) A adresa cuiva o dorință de bine ( cu prilejul unei aniversări , al unui început de acțiune etc . ) ; a închina în sănătatea cuiva . 2. Intranz . A recita versuri populare care conțin urări , când se umblă cu colindul . ÚRA^1 interj . Exclamație care exprimă însuflețire , entuziasm , aprobare , îndemn

 

URSAR

URSÁR , ursari , s . m . Bărbat care umblă cu urși dresați și îi pune să joace . - Urs + suf . -

 

VAGABONDA

... VAGABONDÁ , vagabondez , vb . I . Intranz . A trăi ca un vagabond , a umbla

 

VOIAJAT

VOIAJÁT , - Ă , voiajați , - te , adj . Care a călătorit mult ; umblat . [ Pr . : vo - ia - ] - V.

 

ZVÂNTURA

... ZVÂNTURÁ , zv ? ntur , vb . I . Refl . ( Fam . ) A umbla

 

<<< Anterioarele