Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SUBSTANTIVA

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 471 pentru SUBSTANTIVA.

DEȘUCHEAT

DEȘUCHEÁT , - Ă , deșucheați , - te , adj . ( Pop . și fam . ; despre oameni , despre sentimentele și acțiunile lor ; adesea substantivat ) 1. Nebun , smintit . 2. Dezmățat , destrăbălat , imoral . - Des ^1 - + șucheat ( reg . " smintit " <

 

DECEDAT

DECEDÁT , - Ă , decedați , - te , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Mort , răposat . - V.

 

DECEPȚIONIST

DECEPȚIONÍST , - Ă , decepționiști , - ste , adj . ( Despre literatură ) Care are caracterele decepționismului ; ( despre oameni , în special despre scriitori ; adesea substantivat ) care se lasă stăpânit de decepționism , care a adoptat decepționismul ca atitudine în viață , în literatură . [ Pr . : - ți - o - ] - Decepțiune + suf . -

 

DEFĂIMĂTOR

DEFĂIMĂTÓR , - OÁRE , defăimători , - oare , adj . ( Adesea substantivat ) Care defăimează ; de ocară . - Defăima + suf . -

 

DEMOBILIZAT

DEMOBILIZÁT , - Ă , demobilizați , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Lăsat la vatră . 2. Fig . Cu puterea de luptă slăbită , lipsit de

 

DENTALĂ

DENTÁLĂ , dentale , adj . f . Consoană dentală ( În sintagma ) ( și substantivat , f . ) = consoană care se articulează prin apropierea vârfului limbii de dinții incisivi superiori sau

 

DEREȘ

DÉREȘ , - Ă , dereși , - e , adj . ( Reg . ; despre cai ; și substantivat ) Cu părul roșu amestecat cu alb și

 

DESCREIERAT

DESCREIERÁT , - Ă , descreierați , - te , adj . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea substantivat ) Lipsit de rațiune , fără minte ; smintit , nebun , nesăbuit . - Des ^1 - + creier + suf . - at ( după fr .

 

DESPERAT

DESPERÁT , - Ă , desperați , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Ajuns la desperare ; deznădăjduit . 2. ( Despre manifestări sau atitudini ) Care exprimă , care dovedesc desperare . 3. Care provoacă desperare ; care prezintă puține posiblități de scăpare ; periculos , grav . [ Var . : disperát , - ă

 

DETERMINANT

DETERMINÁNT , - Ă , determinanți , - te , adj . , s . m . I. Adj . 1. Care determină sau este de natură să determine ceva ; hotărâtor . 2. ( Despre cuvinte sau propoziții ; adesea substantivat ) Care precizează sensul altui cuvânt sau al altei propoziții cu care este în legătură , fiind subordonat acestora . II. S . m . Expresie matematică ale cărei elemente sunt așezate sub forma unui tabel și care servește la rezolvarea sistemelor de

 

DETERMINATIV

DETERMINATÍV , - Ă , determinativi , - e , adj . ( Adesea substantivat , n . )

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>