Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SCRISĂ

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 420 pentru SCRISĂ.

COAUTOR

COAUTÓR , - OÁRE , coautori , - oare , s . m . și f . 1. Persoană care a scris o lucrare , a făcut o invenție etc . împreună cu alta sau cu altele , considerată în raport cu aceasta sau cu acestea . 2. Persoană care a săvârșit o infracțiune împreună cu alta sau cu altele , considerată în raport cu aceasta sau cu acestea . [ Pr . : co - a -

 

COCHER

CÓCHER , cocheri , s . m . Rasă de câini de vânătoare cu părul lung și cu urechile mari , lăsate în jos ; câine care face parte din această rasă . [ Scris și :

 

COCTEIL

CÓCTEIL , cocteiluri , s . n . 1. Băutură preparată dintr - un amestec de băuturi alcoolice ( cu ingrediente ) . 2. Recepție de proporții mai modeste . [ Scris și :

 

CODA

CODÁ^2 , codez , vb . I . Tranz . A transforma un text scris în limbaj obișnuit în grupe de semne , de litere sau de cifre , potrivit echivalențelor stabilite într - un cod ^2 ( 2 ) CÓDA^1 s . f . Parte finală a unei compoziții

 

COLECȚIONAT

... COLECȚIONÁT , - Ă , colecționați , - te , adj . ( Despre o scrie

 

COMPOZIȚIE

COMPOZÍȚIE , compoziții , s . f . 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate ; structură , compunere , alcătuire . 2. Operă , bucată , compunere artistică , în special muzicală . 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într - un tablou , astfel încât se se echilibreze între ele . 4. Joc al unui actor care interpretează un rol bazându - se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv . 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor ; compunere . 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică , cu scopul de a micșora

 

COMPUNE

... III . Tranz . 1. ( Despre elementele unui întreg ) A forma , a alcătui un întreg . 2. A crea , a scrie

 

CONDICAR

CONDICÁR , condicari , s . m . ( Înv . ) Persoană care scria sau avea în păstrare condicile ; arhivar . - Condică + suf . -

 

CONFER

CÓNFER Termen prin care se face o referire , o trimitere comparativă de la un text la un izvor sau la o lucrare lămuritoare . [ Scris și prescurtat : cf . ] - Cuv . lat . ,

 

CONFETI

CONFÉTI s . f . pl . Bucățele rotunde de hârtie de diferite culori , pe care participanții la baluri și la petreceri și le aruncă unii altora . [ Scris și : confetti . - Var . conféte s . f .

 

CONT

CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată . 2. ( În expr . ) A trece la ( sau în ) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă . A cere ( cuiva ) cont = a da ( cuiva ) lămuriri asupra faptelor sau intențiilor sale ; a se justifica . A ține cont ( de ceva ) = a avea în vedere , a lua în considerare . Pe cont propriu = pe propria răspundere , în mod independent . În contul ( cuiva sau a ceva ) = pentru ( cineva sau ceva ) , pe seama ( cuiva sau a

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>