Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PARTICULĂ

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 121 pentru PARTICULĂ.

SUFUZIUNE

SUFUZIÚNE , sufuziuni , s . f . 1. Răspândire sub piele a unei umori . 2. ( Geol . ) Proces de spălare și de transportare a particulelor fine din rocile afânate sub acțiunea circualției apelor subterane . [ Var . : sufoziúne s .

 

SUNET

SÚNET , sunete , s . n . 1. Vibrație a particulelor unui mediu elastic care poate fi înregistrată de ureche . 2. Vibrație muzicală . 3. Răsunet ; ecou . 4. ( Lingv . ) Element al vorbirii rezultat din modificarea curentului de aer expirat prin

 

TAHION

... TAHIÓN , tahioni , s . m . ( Fiz . ) Particulă

 

TERMOCONVECȚIE

TERMOCONVÉCȚIE , termoconvecții , s . f . Mișcare de ansamblu a particulelor unui fluid datorită unei diferențe de temperatură din regiunile

 

TRITURA

TRITURÁ , triturez , vb . I . Tranz . A fărâmița o substanță solidă în particule

 

TURBIDITATE

TURBIDITÁTE s . f . 1. Concentrație de particule solide în suspensie în apa râurilor și lacurilor . 2. Proprietate a unui mediu dispers de a împrăștia lumina

 

ULTRACENTRIFUGĂ

ULTRACENTRIFÚGĂ , ultracentrifuge , s . f . Centrifugă cu turație foarte mare , cu ajutorul căreia se poate realiza separarea prin sedimentare a particulelor coloidale , a unor virusuri etc . - Ultra - + centrifugă ( după fr .

 

ULTRAFILTRU

ULTRAFÍLTRU , ultrafiltre , s . n . Aparat de filtrare prevăzut cu o membrană care reține particulele de dimensiuni infime aflate în suspensie sau în soluție

 

ULTRAMICRON

... ULTRAMICRÓN , ultramicroni , s . m . Particulă

 

VIBRAȚIE

VIBRÁȚIE , vibrații , s . f . 1. Mișcare oscilatorie periodică a unui corp sau a particulelor unui mediu , efectuată în jurul unei poziții de echilibru , cu frecvență relativ înaltă ; oscilație . 2. Vibrare ( 2 ) . 3. Fig . Emoție puternică , înfiorare , freamăt . [ Var . : vibrațiúne s .

 

VID

VID , - Ă , vizi , vide , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre un spațiu ) Care nu conține nimic ; care nu conține aer sau alt gaz ; care nu este ocupat , locuit ; pustiu . 2. S . n . Spațiu lipsit de orice corp material sau în care particulele materiale existente sunt extrem de

 

<<< Anterioarele