Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MÂNCA

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 126 pentru MÂNCA.

SPĂLA

... A roade pământul , a - l lua și a - l duce cu sine ; a produce o eroziune ; a mânca , a săpa . 3. Tranz . A supune un minereu unui curent de apă , pentru a separa unul dintre componenții lui ...

 

SPURCA

... atinge o mâncare sau un vas de gătit de ceva murdar , scârbos sau oprit de biserică . 3. Refl . ( În practicile religioase creștine ) A mânca

 

SPURCAT

SPURCAT ^2 - Ă , spurcați , - te , adj . 1. Murdar ; respingător , scârbos , scârnav . 2. ( Despre alimente ) Care a venit în contact cu ceva scârbos , murdar și nu mai poate fi mâncat ; ( despre vase ) în care ( din același motiv ) nu se pun alimente pentru oameni . 3. Fig . ( Despre oameni și manifestările lor ; adesea substantivat ) Vrednic de dispreț ; mârșav , ticălos . 4. Fig . ( Adesea substantivat ) Eretic , păgân . V. spurca . SPURCÁT^1 s . n . 1. Faptul de a ( se ) spurca . 2. ( Reg . ; concr . )

 

STREPEZEALĂ

STREPEZEÁLĂ , strepezeli , s . f . Senzație de iritație neplăcută a dinților și a mucoasei bucale , produsă când se mănâncă fructe sau alimente acre , astringente . - Strepezi + suf . -

 

SURPAT

SURPÁT , - Ă , surpați , - te , adj . 1. ( Despre maluri , terenuri etc . ) Mâncat , ros de ape ; cu surpături , prăpăstios , râpos . 2. ( Pop . ) Bolnav de

 

TAHIFAGIE

... TAHIFAGÍE s . f . Faptul de a mânca

 

TALER

TÁLER^2 , taleri , s . m . Monedă de argint ( austriacă ) care a circulat în trecut și în țările române . TÁLER^1 , talere , s . n . 1. Vas plat de lemn , de pământ ars , de metal , din care se mănâncă ; talger , farfurie . 2. Fiecare dintre cele două discuri sau vase ale unei balanțe , în care se pun fie obiectele de cântărit , fie greutățile ; tas . 3. Fiecare dintre cele două discuri de alamă ușor concave , folosite în fanfară sau în orchestre , care , prin lovirea unuia de celălalt , produc un sunet puternic și metalic marcând ritmul sau cadența ; talger . 4. Piesă subțire de metal , de lemn etc . , de formă plată și aproximativ rotundă , cu gura foarte largă și cu marginile drepte sau răsfrânte . 5. Disc de pământ ars sau de asfalt , care servește ca țintă mobilă în tirul

 

TEICĂ

TÉICĂ , teici , s . f . 1. Cutie mobilă ( de lemn ) în care cad grăunțele din coșul morii înainte de a trece între pietre . 2. Jgheab din care beau sau mănâncă vitele și păsările . 3. ( Reg . ) Mic vas de lemn legat de o prăjină , cu care se scoate apă dintr - un puț . [ Var . : téucă s . f . ] - Et .

 

TIMPURIU

TIMPURÍU , - ÍE , timpurii , adj . 1. Care se întâmplă , apare sau se face înainte de data sau timpul obișnuit sau prevăzut . 2. ( Despre varietăți de fructe sau de legume ) Care se coace sau devine bun de mâncat înainte de vremea obișnuită ; ( despre flori ) care se dezvoltă mai devreme ; ( despre copaci ) care înflorește sau înverzește mai devreme decât timpul

 

TRICLINIU

... TRICLÍNIU , triclinii , s . n . ( La romani ) Încăpere a casei în care se mânca

 

USCĂTURĂ

... USCĂTÚRĂ , uscături , s . f . 1. Creangă subțire și uscată . 2. ( Mai ales la pl . ) Mâncare uscată , care se poate mânca

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>