Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru IZOLA
Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 122 pentru IZOLA.
... SOLITARÍSM s . n . ( Livr . ) Tendință , înclinație a cuiva de a se izola
SPORÁDIC , - Ă , sporadici , - ce , adj . ( Adesea adverbial ) Care apare , care se manifestă pe ici , pe colo sau din când în când ; lipsit de continuitate ; distanțat , rar ; împrăștiat , dispersat , răzleț , izolat ;
STACCÁTO adv . ( Indică modul de executare a unei compoziții muzicale ) Izolat prin pauze scurte de celelalte note ; în mod
STATÍSTIC , - Ă , statistici , - ce , s . f . , adj . I. S . f . 1. Evidență numerică , situație cifrică referitoare la diverse fenomene ( izolate sau generale ) ; numărătoare . 2. Culegere , prelucrare și valorificare a unor date legate de fenomene generale . 3. Știință care culege , sintetizează , descrie și interpretează date referitoare la fenomene generale . 4. Teorie fizică ce urmărește și descrie comportarea unui sistem format din numeroase particule . II. Adj . Care aparține statisticii ( I ) , privitor la statistică , bazat pe
STINGHÉR , - Ă , stingheri , - e , adj . 1. Care este doar ici și colo ; izolat , răzleț , singur . 2. Care a rămas fără pereche ; desperecheat . - Et .
TELE - - 1. Element de compunere care înseamnă " departe " , " la distanță " , " de departe " și care servește la formarea unor substantive , adjective sau verbe . 2. Formă abreviată pentru televiziune , care , izolându - se , a devenit element de compunere cu sensul " televiziune " , " televizor " și servește la formarea unor substantive , adjective și
... TERMOIZOLÁ , termoizolez , vb . I . Tranz . A izola
TERMOIZOLÁNT , - Ă , termoizolanți , - te , adj . ( Despre materiale ) Care împiedică transmiterea căldurii , care izolează căldura ; izolant termic , termoizolator . [ Pr . : - mo - i - ] - Termo - +
TERMOIZOLÁT , - Ă , termoizolați , - te , adj . Care a fost izolat termic . [ Pr . : - mo - i - ] - V.
TERPÉNĂ , terpene , s . f . ( La pl . ) Clasă de hidrocarburi naturale , nesaturate , care se izolează din uleiuri eterice ; ( și la sg . ) hidrocarbură care face parte din această
TÓPLIȚĂ , toplițe , s . f . ( Reg . ) 1. Izvor , pârâiaș cu apă caldă ; ochi de apă care nu îngheață iarna . 2. Braț izolat , mort al unui râu ; apă stătătoare , băltoacă . 3. Loc special amenajat într - o topliță ( 1 , 2 ) pentru puieții de salmonide din incubatoare , în vederea acomodării înainte de trecerea lor în apele