Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CULOARE

 Rezultatele 111 - 120 din aproximativ 642 pentru CULOARE.

BENEDICTIN

BENEDICTÍN , - Ă , benedictini , - e , subst . , adj . 1. S . m . și f . Călugăr ( sau călugăriță ) din ordinul întemeiat de sf . Benedict de Nursia în secolul VI. 2. Adj . Care aparține benedictinilor ( 1 ) , privitor la benedictini . 3. S . f . Băutură spirtoasă , fină , de culoare galbenă , cu gust dulce ( preparată la început de

 

BERNARDIN

BERNARDÍN^2 , - Ă , bernardini , - e , s . m . și f . Călugăr sau călugăriță catolică din ordinul care poartă numele sfântului Bernard . BERNARDÍN^1 , bernardini , s . m . Câine mare , cu părul lung , de culoare albă cu pete roșcate , originar din Elveția , dresat pentru găsirea persoanelor rătăcite în munți ; saint -

 

BILIVERDINĂ

BILIVERDÍNĂ s . f . Pigment de culoare verde , derivat prin oxidare din

 

BIOTIT

BIOTÍT s . n . Mică de culoare neagră , brună sau verde . [ Pr . : - bi -

 

BITUM

BITÚM s . n . Produs solid , plastic , de culoare neagră , obținut prin oxidarea la cald a reziduurilor de petrol sau prin distilarea huilei . [ Acc . și :

 

BLENDĂ

BLÉNDĂ^1 s . f . 1. Rocă lucioasă , de culoare gălbuie , brună sau neagră , reprezentând sulfura naturală de zinc . 2. ( Cin . ) Suprafață metalizată folosită pentru reflectarea și difuziunea

 

BLOND

BLOND , - Ă , blonzi , - de , adj . ( Despre păr ) De culoare deschisă , gălbui , galben , bălai ,

 

BOIȘTEAN

BOIȘTEÁN , boișteni , s . m . Pește de 8 - 12 cm cu spinarea și părțile laterale de culoare verde - închis , cu pete și puncte întunecate , alb pe burtă , care trăiește în apele din zona de munte și de coline ( Phoxinus phoxinus ) . [ Pr . : - bo - iș - ] - Boiște + suf . -

 

BOIA

BOIÁ , boiele , ( 1 ) s . f . 1. ( Reg . ) Vopsea . 2. Condiment de culoare roșie , obținut din pisarea ardeiului iute uscat ;

 

BORCEAG

BORCEÁG , ( 1 ) s . m . , ( 2 ) borceaguri , s . n . 1. S . m . Numele a două plante : a ) măzăriche ; b ) plantă erbacee agățătoare , cu florile de culoare albă - gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase ( Vicia pannonica ) . 2. S . n . Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă , folosit ca

 

BRAD

BRAD , brazi , s . m . 1. Arbore din familia pinaceelor care crește în zona muntoasă , înalt până la 50 m , cu tulpina dreaptă , cu frunzele în formă de ace de culoare verde - închis , persistente , cu florile și semințele în conuri ( Abies alba ) ; p . gener . nume dat coniferelor . 2. ( Art . ) Numele unei hore care se joacă , în ajunul nunții , la casa miresei ; melodie după care se execută această

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>