Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2

 Rezultatele 10961 - 10970 din aproximativ 14398 pentru 2.

POZITIVIST

... POZITIVÍST , - Ă , pozitiviști , - ste , s . m . și f . , adj . 1. S . m și f . Adept al pozitivismului . 2

 

POZNĂ

... PÓZNĂ , pozne . s . f . ( Pop . și fam . ) 1. Vorbă sau faptă care stârnește râsul . 2

 

POZNAȘ

... Pop . și fam . ; despre oameni ; adesea substantivat ) Care face pozne ; care spune glume ; ( despre manifestări ale oamenilor ) care provoacă hazul ; glumeț , mucalit , șugubăț , hăzos , amuzant . 2

 

PRÂNZIȘOR

... PRÂNZIȘÓR , prânzișoare , s . n . ( Înv . și pop . ) 1. Prânzul ( cel ) mic ; prânzuleț , prânzuț . 2

 

PRÂSNEL

... n . 1. Jucărie mică făcută din lemn , din os , din metal , cu un vârf ascuțit și care se rotește pe o suprafață plană ; titirez , sfârlează . 2. Capătul ( conic ) inferior al fusului de tors , care face ca fusul să se învârtească mai ușor . 3. Partea interioară a fusului morii , fixată ...

 

PRĂȘIT

... PRĂȘÍT^2 , - Ă , prășiți , - te , adj . ( Despre terenuri cultivate sau plante de cultură ) Care este săpat și curățat de buruieni , afânat etc . - V. prăși . PRĂȘÍT^1 , prășituri ...

 

PRĂȘITOR

... PRĂȘITÓR , - OÁRE , prășitori , - oare , adj . , subst . 1. Adj . , s . f . ( Unealtă sau mașină agricolă ) cu care se prășește . 2. Adj . ( Despre plante ) Cultivat în rânduri distanțate , care permit prășitul ^1 . 3. S . m . și f . Persoană care prășește ; muncitor angajat la prășit ^1 . - Prăși ...

 

PRĂȘTIAȘ

... PRĂȘTIÁȘ , prăștiași , s . m . 1. ( Înv . și pop . ) Persoană care aruncă cu praștia ( 1 ) . 2

 

PRĂȘTINĂ

... PRĂȘTÍNĂ^2 , prăștini , s . f . Prăjină care se înfige în vârful clăii de fân , pentru a o fixa . PRĂȘTÍNĂ^1 , prăștini , s . f . ( Reg . ) Rachiu ...

 

PRĂBUȘI

... cu zgomot ( de la înălțime ) ; a ( se ) prăvăli , a ( se ) nărui , a ( se ) surpa , a ( se ) dărâma . 2

 

PRĂDĂTOR

... PRĂDĂTÓR , - OÁRE , prădători , - oare , s . m . și f . 1. ( Rar ) Persoană care pradă , care jefuiește ; jefuitor ; hoț . 2

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>