Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUA
Rezultatele 1091 - 1100 din aproximativ 1408 pentru DOUA.
PLENIPOTÉNȚĂ , plenipotențe , s . f . Putere deplină , împuternicire dată cuiva pentru a acționa într - o anumită chestiune ( în special în probleme care interesează două state ) ; ( concr . ) act prin care se dă o astfel de
PLEOÁPĂ , pleoape , s . f . 1. Fiecare dintre cele două membrane mobile , mărginite de gene , care acoperă și protejează ochiul în partea anterioară . 2. ( Înv . și pop . ) Capac ( la sicriu ) . [ Var . : ( 2 ) plioápă s .
PLESNÍ , plesnesc , vb . IV . 1. Intranz . A crăpa , a se sparge ( cu violență și de obicei cu zgomot ) din cauza unei lovituri , a unei presiuni prea mari , a unei variații de temperatură etc . ; spec . a exploda . 2. Intranz . A crăpa producând fisuri , a căpăta fisuri , crăpături . 3. Intranz . A se rupe ( prin întindere , prin solicitare prea mare , prin uzare etc . ) . 4. Intranz . și tranz . A izbi un obiect ( sau aerul ) cu un corp elastic , în special cu un bici ; a pocni cu zgomot două obiecte unul de altul . 5. Tranz . A izbi , a lovi , a
PLEVÁIȚĂ , plevaițe , s . f . Numele a două plante erbacee din familia compozitelor , cu tulpina lânoasă și ramificată de la bază , cu flori mici , roz - violacee sau roșii - purpurii , persistente , care cresc în regiunile de stepă și de silvostepă ; imortelă ( Xeranhemum annuum și foetidum ) . [ Pr . : - va - i - ] - Et .
PLÓMBĂ , plombe , s . f . 1. Lucrare executată de dentist pentru a astupa o carie dentară ; ( concr . ) material special alcătuit din amalgam , porțelan etc . , folosit pentru această lucrare . 2. Imobil construit în golul dintre alte două
PLOMBÁ , plombez , vb . I . Tranz . 1. A trata și a astupa o carie dentară cu o plombă , a pune o plombă . 2. A construi un imobil între două clădiri între care urmează să se încadreze . 3. A astupa gropile dintr - o îmbrăcăminte rutieră cu agregate minerale , legate de obicei cu un liant
PLOPÁR , plopari , s . m . Numele a două insecte cu țârâit caracteristic care trăiesc mai ales pe plopi ; scripcar ( Saperda carcharias și populnea ) . - Plop + suf . -
PLURÁL , - Ă , plurali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Categorie gramaticală care arată că este vorba de două sau de mai multe ființe sau lucruri de același fel . 2. Adj . ( Gram . ) Care indică pluralul ( 1 ) , de plural , al
PODNÓJIE , podnojii , s . f . 1. ( Înv . ) Perniță sau preș pus sub picioare pentru a le feri de frig . 2. ( Pop . ) Fiecare dintre cele două pedale așezate în partea de jos a războiului de țesut , cu ajutorul cărora se schimbă ițele ; p . ext . sforile cu care sunt legate aceste pedale . [ Var . : ( reg . ) podnójă s .
PÓLCĂ^1 , polci , s . f . ( Reg . ) Haină femeiască de stofă ( căptușită sau îmblănită ) , de diferite lungimi , croită pe talie , care se poartă la țară . PÓLCĂ^2 , polci , s . f . Numele unui dans popular originar din Boemia , în ritm viu , sprinten , care , în a doua jumătate a sec . XIX , a devenit unul dintre cele mai cunoscute dansuri de bal ; melodie după care se execută acest
POLIALCOÓL , polialcooli , s . m . ( La pl . ) Clasă de substanțe organice care conțin în moleculă două sau mai multe grupări hidroxil și care se obțin din produse naturale sau pe cale sintetică ; ( și la sg . ) alcool cu mai multe grupări hidroxil care face parte din această clasă ; alcool polivalent . [ Pr . : - li -