Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru M��

 Rezultatele 1061 - 1070 din aproximativ 8932 pentru M��.

DODECAFONIST

... DODECAFONÍST , - Ă , dodecafoniști , - ste , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care aparține dodecafonismului , privitor la dodecafonism ; dodecafonic . 2. S . m

 

DOGAR

... DOGÁR , dogari , ( 1 ) s . m . , dogare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Meșteșugar care face doage sau vase din doage ; butnar . 2. S . n . Unealtă tăietoare cu lama în formă de seceră , folosită pentru făcut doage . - Doagă ...

 

DOMNITOR

... DOMNITÓR , - OÁRE , domnitori , - oare , s . m . , adj . I. S . m . Domn ( 3 ) ; spec . titlu purtat de suveranii României între 1859 și 1881 ; persoanaă care avea acest titlu . II. Adj . 1. ( În sintagma ) Familie ( sau casă ...

 

DORIAN

... DORIÁN , - Ă , dorieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . ( La pl . ) Populație stabilită în antichitate în Pelopones , în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici ; ( și la sg . ) persoană care aparține acestei ...

 

DORNIC

... DÓRNIC , - Ă , dornici , - ce , adj . , s . m . 1. Adj . Plin de dor ; doritor , nerăbdător să facă , să obțină ceva . 2. S . m

 

DOROBANȚ

... DOROBÁNȚ , dorobanți , s . m . ( Înv . ) 1. Soldat din infanterie ( cu plată ) . 2. Jandarm ( cu atribuții speciale ) . [ Var . : darabán , darabánt , dărăbán s . m

 

DRÂNGĂLĂU

... DRÂNGĂLĂU , drângălăi , s . m . ( Rar ) Om care își pierde vremea degeaba ; pierde - vară . [ Var . : drăngălău s . m

 

DRĂGUȚ

... DRĂGÚȚ , - Ă , drăguți , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Drăgălaș , frumușel , grațios ( ca înfățișare sau comportare ) ; iubit , drag . 2. S . m

 

DRAGOR

... DRAGÓR , dragori , ( 1 ) s . m . , dragoare , ( 2 ) s . n . 1. S . m

 

DRAVIDIAN

... DRAVIDIÁN , - Ă , dravidieni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană ( de rasă intermediară între negri și albi ) care locuiește în unele regiuni din India , Sri Lanka și Pakistan sau este originară de ...

 

DREGĂTOR

... DREGĂTÓR , dregători , s . m . ( În Țara Românească și în Moldova ) Demnitar la curtea domnească având atribuții în sfatul domnesc , în administrație , justiție , armată ; p . gener . conducător ; înalt funcționar [ Var ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>