Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru F��IN��
Rezultatele 1051 - 1060 din aproximativ 26119 pentru F��IN��.
... DIFERÉNȚĂ , diferențe , s . f . 1. Ceea ce deosebește o ființă de altă , un lucru de altul ; lipsă de asemănare ; deosebire ; nepotrivire . 2. Rezultatul unei scăderi matematice . 3. ( Geogr . ; în ...
... DIFTÉRIC , - Ă , difterici , - ce , adj . , s . m . și f . 1. Adj . De natura difteriei , care aparține difteriei , privitor la difterie . 2. S . m . și f
... DIFUZIÚNE , difuziuni , s . f . 1. Împrăștierea în toate direcțiile a razelor unui fascicul de lumină , a undelor de radio etc . care trec printr - un mediu ... întâlnesc o suprafață cu asperități . 2. Pătrunderea moleculelor unui corp în masa altui corp cu care vin în contact . [ Pr . : - zi - u - . - Var . : difúzie s . f
... DIGRESIÚNE , digresiuni , s . f . Abatere , îndepărtare de la subiectul tratat ; excurs ; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere . [ Pr . : - si - u - . - Var . : ( înv . ) digrésie s ...
... DIHOTOMÍE , dihotomii , s . f . 1. ( Log . ) Diviziune în două părți a unui concept , fără ca acesta să - și piardă înțelesul inițial . 2. Mod de ramificație a ... și a tulpinilor unor plante în două părți egale , care se împart la rândul lor în două părți egale etc . [ Var . : dicotomíe s . f
... DILIGÉNȚĂ^2 , diligențe , s . f . ( Livr . ) Sârguință , osteneală ; zel . promptitudine . DILIGÉNȚĂ^1 , diligențe , s . f
... DIMERLÍE , dimerlii , s . f . ( Reg . ) Baniță ( pentru cereale ) . [ Var . : dimirlíe s . f
... DIMINEÁȚĂ , dimineți , s . f . , adv . 1. S . f
... DINÁMIC , - Ă , dinamici , - ce , adj . , s . f . I. Adj . 1. ( Mec . ) De mișcare , de forță ; privitor la mișcare , la forță . 2. Plin de mișcare , de acțiune , activ ; care este în continuă ( și ...
... DIÓPTRIC , - Ă , dioptrici , - ce , adj . , s . f . 1. Adj . Care este în legătură cu refracția luminii , care aparține acestei refracții . 2. S . f
... DIPLOMÁTIC^2 , - Ă , diplomatici , - ce , adj . Referitor la diplomație sau la diplomați ^2 , care aparține diplomației sau diplomaților ^2 . DIPLOMÁTIC^1 , - Ă , diplomatici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea . 2. Adj . ( Rar ) Care aparține diplomelor și documentelor ...