Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 10391 - 10400 din aproximativ 15906 pentru 1.

MORFOLOGIE

... MORFOLOGÍE s . f . 1. Complex de discipline biologice care studiază forma exterioară și structura internă a organismelor plantelor și animalelor . 2. Parte a structurii gramaticale ...

 

MORFOPATOLOGIE

... MORFOPATOLOGÍE s . f . ( Biol . ) Ramură a morfologiei ( 1

 

MORGĂ

... MÓRGĂ^2 , morgi , s . f . ( Livr . ) Atitudine afectată și disprețuitoare ; aroganță , trufie , îngâmfare . MÓRGĂ^1 , morgi , s . f . Clădire special amenajată în care se depun cadavrele neidentificate și unde se fac autopsii în cazul când este necesar să se constate ...

 

MORIȘCĂ

... MORÍȘCĂ , moriști , s . f . 1. Mașină mică de vânturat grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă ...

 

MORMÂNTAL

... MORMÂNTÁL , - Ă , mormântali , - e , adj . ( Livr . ) 1

 

MORMĂI

... MORMĂÍ , mórmăi , vb . IV . Intranz . 1. ( Despre urși ) A scoate sunete scurte și joase , caracteristice speciei ; a mormorosi . 2. Fig . ( Despre oameni ) A vorbi nedeslușit ...

 

MORMĂIALĂ

... MORMĂIÁLĂ , mormăieli , s . f . Mormăit ^1

 

MORMĂIT

... MORMĂIT ^2 , - Ă , mormăiți , - ic , adj . ( Despre cuvinte , sunete ) Rostit încet și nedeslușit ; îngăimat . [ Var . : montait , - ă adj . ] - V. mormăi . MORMĂÍT^1 , mormăituri , s . n . Faptul de a mormăi ; mormăială , mormăitură ; sunete caracteristice pe care le scoate ursul sau , p . ext . , alte animale . V. mormăi ...

 

MORMĂITURĂ

... MORMĂITÚRĂ , mormăituri , s . f . ( Rar ) Mormăit ^1

 

MORMOLOC

... MORMOLÓC , mormoloci , s . m . 1. Larvă cu coadă a batracienilor în prima fază de dezvoltare , având branhii în loc de plămâni . 2. Fig . ( Fam . ) Om molatic , lipsit de ...

 

MORMOROSI

... MORMOROSÍ , mormorosesc , vb . IV . Intranz . ( Reg . ) A mormăi ( 1

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>