Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 2
Rezultatele 10381 - 10390 din aproximativ 14398 pentru 2.
... sferic sau oval , având coaja verde și miezul roșu sau galben , dulce și foarte zemos ; harbuz , lubeniță , bostan ( Citrullus vulgaris ) ; p . restr . fructul acestor plante . 2
... PEPINIÉRĂ , pepiniere , s . f . 1. Teren rezervat pentru înmulțirea și formarea plantelor erbacee sau lemnoase până la plantarea lor pe locul definitiv . 2. P . anal . Crescătorie de animale . 3. Fig . Instituție , organizație etc . care pregătește un număr mare de oameni în vederea unei profesiuni , a unei ...
... însușirilor lor , ca un întreg unitar ; imagine rezultară în urma acestei reflectări ; p . ext . facultatea de a percepe fenomenele lumii exterioare ; înțelegere , cunoaștere . 2
... 1. A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii , prin reflectare nemijlocită ; p . ext . a înțelege , a pricepe . 2
... PERCEPTÍBIL , - Ă , perceptibili , - e , adj . 1. Care poate fi sesizat prin reflectare nemijlocită , cu ajutorul simțurilor . 2
... PERCOLÁRE , percolări , s . f . 1. Extragerea dintr - un minereu a unor metale sau a unor compuși metalici prin dizolvarea acestora . 2
... Metodă de a diagnostica o afecțiune după sunetul rezultat din lovirea ușoară și repetată a unei regiuni a corpului . 2. Procedeu de producere a sunetelor prin lovirea cu un ciocănel a unei membrane , a unei lame , a unei ...
... I . Tranz . 1. A izbi capsa unui cartuș , a unui focos etc . cu percutorul pentru a provoca aprinderea încărcăturii . 2
... PERCUTÁNT , - Ă , percutanți , - te , adj . 1. ( Despre proiectile ) Care explodează la atingerea unui obstacol sau în urma unei percuții . 2
... atârnă la ferestre și la uși pentru a împiedica pătrunderea luminii , pentru a opri vederea din afară , în scop decorativ etc . 2. Șir de arbori sădiți în linie dreaptă , de obicei cu scopul de a proteja culturile ( împotriva vântului ) ; p . ext . fâsie de pădure . 3 ...
... PERDELEGÍU , perdelegii , s . m . 1. ( Înv . ) Perdegiu . 2