Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru 1

 Rezultatele 10201 - 10210 din aproximativ 15906 pentru 1.

MINUNAT

... MINUNÁT , - Ă , minunați , - te , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care iese din comun ( prin aspect , însușiri etc . ) ; p . ext . care uimește prin frumusețe ; încântător , splendid . 2. ( În basme ) Care face minuni , care ...

 

MINUNE

... MINÚNE , minuni , s . f . 1. Fenomen ieșit din comun , surprinzător , atribuit forței divine sau altor forțe supranaturale . 2. P . gener . Lucru , fapt , fenomen uimitor , neobișnuit , extraordinar ; minunăție . 3. Lucru cu ...

 

MINUS

... MÍNUS , minusuri , ( l , 2 ) s . n . , ( 3 ) adv . 1. S . n . Semn de forma unei liniuțe orizontale , folosit pentru indicarea operației de scădere sau pentru caracterizarea numerelor sau mărimilor negative . 2. S . n . Deficit ...

 

MINUSCUL

... MINÚSCUL , - Ă , minusculi , - e , adj . , s . f . 1

 

MINUTAR

... MINUTÁR , minutare , s . n . Acul care indică minutele ( I 1

 

MIORCĂI

... MIORCĂÍ , miorcăiesc , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre broaște ) A orăcăi . 2. Intranz . și refl . Fig . ( Despre copii ) A ( se ) smiorcăi . [ Prez . ind . și : miórcăi ] - Miorc + suf ...

 

MIORITIC

... MIORÍTIC , - Ă , mioritici , - ce , adj . 1. ( Despre personaje , peisaje etc . ) Din balada populară " Miorița " . 2. ( În sintagma ) Spațiu mioritic = spațiu geografic românesc al cărui relief ondulat cu munți și văi este ...

 

MIORLĂI

... MIORLĂÍ , miórlăi , vb . IV . 1. Intranz . ( Despre pisici ) A mieuna . 2. Intranz . și refl . Fig . ( Depr . ) A vorbi , a plânge cu glas subțire și ...

 

MIORLĂIALĂ

... MIORLĂIÁLĂ , miorlăieli , s . f . Miorlăit ^1

 

MIORLĂIT

... MIORLĂÍT^2 , - Ă , miorlăiți , - te , adj . ( Despre pisici ) Care miorlăie ; miorlăitor . V. miorlăi . MIORLĂÍT^1 , miorlăituri , s . n . Faptul de a ( se ) miorlăi ; sunet caracteristic scos de pisică ; miorlăială , miorlăitură ; p . gener . sunet asemănător scos de alte animale ...

 

MIR

... MIR ^2 , miruri , s . n . Untdelemn parfumat și sfințit , întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină . MIR ^1

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>