Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru STRUCTURĂ
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 198 pentru STRUCTURĂ.
LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de comunicare alcătuit din sunete articulate , specific oamenilor , prin care aceștia își exprimă gândurile , sentimentele și dorințele ; limbaj , grai . 2. Limbajul unei comunități umane , istoric constituită , caracterizat prin structură gramaticală , fonetică și lexicală proprie . 3. Totalitatea altor mijloace și procedee ( decât sunetele articulate ) folosite spre a comunica oamenilor idei și sentimente . Limba surdomuților . 4. ( Înv . și reg . ) Vorbă , cuvânt ; grai , glas . 5. ( Înv . ) Prizonier folosit ca informator asupra situației armatei inamice . 6. ( Înv . și arh . ) Comunitate de oameni care vorbesc aceeași limbă ; popor , neam , națiune . III. Nume dat unor obiecte , instrumente etc . care seamănă formal sau funcțional cu limba ( I ) . 1. Bară mobilă de metal , agățată în interiorul clopotului , care , prin mișcare , lovește pereții lui , făcându - l să sune . 2. Fiecare dintre arătătoarele ceasornicului . 3. Obiect de metal , de os , de material plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama ...
... MACROSTRUCTÚRĂ , macrostructuri , s . f . Structura
... Refl . și tranz . A ( se ) asimila cu populația de limbă maghiară . 2. Tranz . A modifica un cuvânt , o expresie etc . după structura
MANÚBRIU , manubrii , s . n . 1. ( Zool . ) Formație tubulară a corpului meduzelor , unde se află orificiul buco - anal . 2. Structură anatomică în formă de
MEMBRÁNĂ , membrane , s . f . 1. Nume dat țesuturilor animale sau vegetale , subțiri și suple , foarte diferite ca structură , care căptușesc , îmbracă , leagă , susțin sau delimitează anumite organe sau părți de organe ; piele subțire ; pieliță . 2. ( Fiz . ) Corp subțire flexibil , care prin vibrație , poate produce sau transmite sunete , fiind întrebuințat la telefon , la microfon și la alte aparate acustice sau de percuție . 3. Corp subțire folosit pentru a separa două medii ; diafragmă . 4. ( Înv . ) Pergament ( pentru
MEMBRANÓS , - OÁSĂ , membranoși , - oase , adj . Care are structură asemănătoare cu cea a membranei ; format din una sau din mai multe
MER , meri , s . m . ( Chim . ) Unitate elementară constitutivă cu structură și cu masă dată invariabile , care se repetă în mod constant într - un lanț macromolecular al unui
METAMÉR , metamere , s . n . 1. Fiecare dintre elementele constitutive ale corpului viermilor anelizi și artropodelor , asemănătoare ca structură și așezate succesiv ; segment . 2. Segment primitiv al
METAPLAZÍE , metaplazii , s . f . ( Med . ) Proces de transformare a unui țesut diferențiat într - un țesut cu o altă structură
METAZOÁR , metazoare , s . n . ( La pl . ) Subregn de animale constituite dintr - un număr mare de celule variate ca structură și diferențiate funcțional ; ( și la sg . ) animal care face parte din acest subregn . [ Pr . : - zo -
... măsura versului ; sistem de construire ritmică a versului . 3. Adj . Care se referă la metru ( 2 ) , compus într - un anumit metru ; privitor la structura