Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ROATĂ
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 158 pentru ROATĂ.
LÍNGURĂ , linguri , s . f . I. 1. Obiect de metal sau de lemn pentru uzul casnic , alcătuit dintr - o parte ovală scobită și dintr - o coadă . 2. Conținutul unei linguri ( I 1 ) . 3. ( Reg . ; în sintagma ) Lingura pieptului = furca pieptului . 4. Compus : lingura - zânelor = ciupercă lemnoasă , brună - roșcată , ce crește pe trunchiul și pe rădăcinile arborilor ; linguriță , lingurița - zânei ( Ganoderma lucidum ) . II. Nume dat unor unelte sau unor părți de instrumente sau de mașini asemănătoare cu o lingură ( I 1 ) . 1. Tub cilindric închis la capătul de jos cu unul sau cu două ventile , folosit la extracția țițeiului , la curățarea găurii de sondă sau la cimentat . 2. Unealtă de rotărie sau de dogărie , folosită la găurirea butucului roții sau la efectuarea vranelor butoaielor . 3. Nălucă metalică folosită la
LÍZĂ^2 , lize , s . f . Cărucior cu două roți , folosit în fabricile de hârtie și în întreprinderile poligrafice pentru transportul topurilor , baloturilor și sulurilor de hârtie . - Et . nec . LÍZĂ^1 , lize . s . f . Dezintegrare și dizolvare a unor celule sub acțiunea agenților fizici , chimici sau
MĂSEÁ , măsele , s . f . 1. Fiecare dintre dinții mari ( terminați cu o suprafață plată ) fixați în partea posterioară a maxilarelor , după canini , la om și la unele animale , servind la zdrobirea și la măcinarea alimentelor ; molar ^1 . 2. Compus : ( Bot . ) măseaua - ciutei = mică plantă erbacee din familia liliaceelor , cu flori roșii , cu frunze pătate roșu - brun ( Erythronium dens canis ) . 3. Nume dat mai multor obiecte sau părți de obiecte asemănătoare , ca formă sau ca funcție , cu măseaua ( 1 ) ( la roata morii , la grindeiul de la piuă , la grapă , leucă , tălpile saniei , bocanci
... MOLÉTĂ , molete , s . f . 1. Instrument prevăzut cu o rotiță cu muchia zimțuită , folosit la moletare . 2. Roată
MORÍȘCĂ , moriști , s . f . 1. Mașină mică de vânturat grâne . 2. Râșniță cu care se macină pesmet , cafea , piper etc . 3. Moară mică pusă în mișcare de vânt , de apă sau cu mâna . 4. Jucărie care înfățișează aripile sau roata unei mori de vânt ; jucărie care se învârtește în mână și produce un sunet caracteristic ( folosită și pentru a speria păsările din semănături ) . 5. ( În sintagma ) Morișcă hidrometrică ( sau hidraulică ) = instrument format dintr - un rotor , cu una sau mai multe palete , care se rotește sub acțiunea curentului de apă și servește la măsurarea vitezei unui curs de apă . - Moară + suf . -
NISIPÁR , nisipari , ( 1 ) s . m . , nisipare , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Persoană care scoate , cară ( și vinde ) nisip ( 1 ) . 2. S . n . Dispozitiv montat pe o locomotivă , pe un tramvai etc . care servește la distribuirea nisipului ( 1 ) la roți pentru a împiedica patinarea acestora . - Nisip + suf . -
OBĂDÁ , obădez , vb . I . Tranz . A monta în obezi spițele unei
OPRITÓR , - OÁRE , opritoare , s . n . , opritori , s . f . I. Subst . Ceea ce împiedică , stăvilește ceva . 1. S . f . Frână formată dintr - un lanț legat cu un capăt de dricul carului și prevăzut la celălalt capăt cu o bucată de lemn , cu un cârlig sau cu o talpă de oțel , care se lasă să se târască între obadă și sol pentru a împiedica una dintre roți când vehiculul coboară la vale ; piedică . 2. S . n . și f . Curca ( sau lanț , ștreang ) la ham care ajută la împingerea înapoi a vehiculului , la încetinirea vitezei în timpul coborârii și la oprirea lui . 3. S . f . ( Reg . ) Stăvilar , zăgaz , dig . 4. S . f . Plasă întinsă pe un semicerc , cu care se astupă gura matiței ca să nu iasă peștele când se scoate năvodul din apă . 5. S . f . Fiecare dintre parii care se pun la gardurile mari de prins pește , ca să nu le rupă valurile . II. S . n . și f . Nume dat unor piese sau dispozitive care limitează deplasarea unui organ mobil , a unei instalații , a unui aparat etc . - Opri + suf . -
ORTOTÉST , ortoteste , s . n . Instrument de măsură mecanic , cu pârghii și roți dințate , folosit la măsurarea dimensiunilor pieselor prelucrate . - Orto - +
ÓSIE , osii , s . f . Arbore sau ax terminat la cele două capete cu fusuri , pe care sunt montate roțile unui vehicul
PĂCÓRNIȚĂ , păcornițe , s . f . Vas de lemn sau de scoarță de copac în care se ține păcura pentru uns roțile căruței . - Păcură + suf . -