Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru NATURĂ

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 320 pentru NATURĂ.

EDAFIC

EDÁFIC , - Ă , edafici , - ce , adj . Care are legătură cu natura

 

ELECTRON

... ELECTRÓN , electroni , s . m . Particulă elementară cu cea mai mică sarcină electrică cunoscută în natură

 

ELEMENT

ELEMÉNT , elemente , s . n . și ( rar ) elemenți , s . m . 1. Parte componentă a unui întreg ; parte care contribuie la formarea unui întreg . 2. Persoană care face parte dintr - o colectivitate . 3. ( În filozofia antică ) Fiecare dintre cele patru aspecte fundamentale ale materiei ( foc , apă , aer , pământ ) despre care se credea că stau la baza tuturor corpurilor și fenomenelor naturii . 4. Mediu în care trăiește o ființă . 5. ( Chim . ) Substanță care nu poate fi descompusă în alte substanțe mai simple prin mijloace fizice sau chimice obișnuite și care poate forma , prin combinare chimică , diverse substanțe compuse . 6. Pilă electrică ; fiecare celulă a unei pile electrice . 7. ( În legătură cu o disciplină oarecare ) Principiu de bază , noțiune

 

ELEMENTAR

... ELEMENTÁR , - Ă , elementari , - e , adj . 1. De bază , esențial , fundamental . 2. Puțin complicat ; simplu , ușor ; rudimentar . 3. Care ține de natură

 

ELF

ELF , elfi , s . m . ( În mitologia popoarelor germanice ) Ființă supranaturală imaginată ca un pitic , binevoitor sau răuvoitor , care simbolizează forțele naturii ( apa , focul , pământul

 

ENZIMĂ

... ENZÍMĂ , enzime , s . f . Compus organic de natură

 

EPIDEMIOLOGIE

EPIDEMIOLOGÍE s . f . Ramură a medicinii și a igienei care studiază cauzele și natura epidemiilor , precum și măsurile menite a le preveni și combate . [ Pr . : - mi -

 

EPIDERMIC

EPIDÉRMIC , - Ă , epidermici , - ce , adj . Care aparține epidermei , privitor la epidermă , de natura

 

ERPETOLOGIE

ERPETOLOGÍE s . f . Parte a științelor naturii care se ocupă cu studierea

 

ESENȚĂ

ESÉNȚĂ , esențe , s . f . 1. Ceea ce exprimă principalul și stabilul din obiecte și din fenomene , natura lor internă , ascunsă , latura lor care nu este dată sau perceptibilă nemijlocit ; ceea ce poate fi cunoscut numai trecând de forma exterioară a lucrurilor , pătrunzând în adâncul lor cu ajutorul gândirii . 2. Lichid volatil cu miros aromatic puternic , extras din plante sau preparat sintetic și întrebuințat în farmacie , în parfumerie sau pentru uzul casnic , mai ales în alimentație . 3. Varietate de arbori care alcătuiesc o

 

ETICHETĂ

ETICHÉTĂ , etichete , s . f . 1. Bucată de hârtie , de carton etc . care se aplică sau se leagă de pachete , sticle etc . și pe care se indică conținutul , prețul , posesorul , destinația etc . 2. Fig . Titlu , nume , calificativ sub care se prezintă sau figurează cineva sau ceva , ascunzând natura adevărată . 3. Fig . Norme de comportare riguros stabilite la curțile monarhilor , în relațiile dintre diplomați etc . ; p . ext . reguli convenționale de comportare ( politicoasă ) , întrebuințate în relațiile dintre membrii unei clase , ai unei societăți

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>