Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru METODA

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 232 pentru METODA.

FIZIOTERAPIE

... FIZIOTERAPÍE s . f . Metodă

 

FOTOELASTICIMETRIE

... FOTOELASTICIMETRÍE s . f . ( Fiz . ) Metodă

 

FOTOGRAMMETRIE

FOTOGRAMMETRÍE s . f . Ramură a topografiei care se ocupă cu studierea principiilor , metodelor și procedeelor de determinare a formei și a dimensiunilor obiectelor pe baza

 

FULGURAȚIE

... Iluminație bruscă a cerului neînsoțită de tunet , produsă de o descărcare electrică în regiunile înalte ale atmosferei . 2. ( Med . ; în sintagma ) Fulgurație electrică = metodă

 

GRAVIMETRIE

... GRAVIMETRÍE s . f . 1. Parte a geofizicii care studiază distribuția geografică a câmpului de gravitație . 2. Metodă

 

HIDROMETRIE

HIDROMETRÍE s . f . Ramură a hidrologiei care se ocupă cu determinarea cantitativă a debitului unui curs de apă , cu studiul metodelor tehnice pentru determinarea vitezei , a adâncimii unui curs de apă , a unui strat de apă subteran sau a apei dintr - o conductă , în vederea realizării proiectelor de construcție hidrotehnică și a planului de gospodărire a

 

HIGROMETRIE

HIGROMETRÍE s . f . Ramură a meteorologiei care se ocupă cu descrierea metodelor și a aparatelor utilizate în determinarea umidității aerului

 

HIPOLOGIE

HIPOLOGÍE s . f . Ramură a zootehniei care se ocupă cu anatomia și cu fiziologia calului , cu descrierea și cu clasificarea speciilor și a raselor de cai , precum și cu metodele de întreținere , de ameliorare și de dresare a

 

HISTOAUTORADIOGRAFIE

... HISTOAUTORADIOGRAFÍE , histoautoradiografii , s . f . Metodă modernă de studiu al preparatelor histologice , în care se utilizează o peliculă radiografică marcată cu izotopi radioactivi , fixată în secțiune . [ Pr . : - to - a ...

 

IMUNOTERAPIE

... IMUNOTERAPÍE s . f . Metodă

 

INDO-EUROPEAN

INDO - EUROPEÁN , - EUROPEÁN , - Ă , indo - europeni , - e , adj . , s . m . pl . 1. Adj . ( În sintagma ) Limbi indo - europene ( și substantivat , f . sg . ) = familie de limbi reprezentând continuarea unei limbi neatestate în texte scrise , dar reconstituită , în esență , cu ajutorul metodei comparativ - istorice . 2. S . m . pl . Denumire dată unui grup de populații care trăiau prin mileniul III a Cr . în Asia Centrală , de unde au emigrat mai târziu spre vest și sud - vest . 3. Adj . Care aparține limbilor indo - europene sau populațiilor care vorbeau aceste limbi , privitor la aceste

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>