Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MASĂ

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 300 pentru MASĂ.

DEZARMARE

DEZARMÁRE , dezarmări , s . f . Acțiunea de a dezarma ; ansamblu de măsuri privind lichidarea sau limitarea armamentelor și a forțelor armate , în primul rând a armelor de distrugere în masă . - V.

 

DIFUZA

... a răspândi , a împrăștia în toate direcțiile sunete , lumină , căldură etc . 3. Intranz . ( Despre moleculele unui corp ) A pătrunde în masa

 

DIFUZIUNE

... de radio etc . care trec printr - un mediu translucid sau care se reflectă când întâlnesc o suprafață cu asperități . 2. Pătrunderea moleculelor unui corp în masa

 

DINĂ

... DÍNĂ , dine , s . f . ( Fiz . ) Unitate de măsură a forței , egală cu forța care imprimă unui corp cu masa

 

DINEU

DINÉU , dineuri , s . n . Masă de seară ( în special de gală ) . [ Pl . și :

 

DINTRE

DÍNTRE prep . 1. ( Introduce un atribut care arată locul ocupat de cineva sau de ceva între două sau mai multe obiecte ) Care se află între . . . , în mijlocul . . . Spațiul dintre pat și masă . 2. ( Introduce un atribut care arată detașarea unui obiect din mijlocul mai multora de același fel ) Printre , între , din . Dintre sute de elevi . 3. ( Introduce un atribut exprimând o corelație sau o alternanță ) Între . Raportul dintre parte și întreg . 4. ( Introduce un atribut care indică răstimpul dintre două momente cunoscute ) Situat între . . Momentul dintre noapte și zi . 5. ( Introduce un atribut care exprimă un raport de reciprocitate ) Care există între . . . S - au întărit legăturile dintre ei . - De ^4 +

 

DIZOLVANT

... m . 1. Adj . Care are însușirea de a dizolva . 2. S . m . Substanță ( lichidă ) care are însușirea de a dizolva în masa

 

DIZOLVAT

... m . 1. Adj . ( Despre substanțe ) Care se află dispersat în altă substanță , cu care formează o soluție . 2. S . m . Substanță care se dizolvă în masa

 

DOSPI

DOSPÍ , pers . 3 dospește , vb . IV. Intranz . 1. ( Despre aluat ) A se transforma într - o masă afânată , crescută sub acțiunea unui ferment sau a unei substanțe chimice specifice introduse intenționat . 2. ( Despre alimente ) A suferi un proces ( natural ) de fermentație , modificându - și ( în bine sau în rău ) gustul sau aspectul . 3. ( Despre unele materii organice ) A fermenta sub acțiunea unor fermenți naturali , în condiții specifice de căldură , umezeală

 

DUBLU

DÚBLU^2 , - Ă , dubli , - e , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este de două ori mai mare sau cuprinde de două ori mai mult în raport cu o cantitate dată ; îndoit . 2. Alcătuit din două elemente sau părți egale , identice ori asemănătoare ; care are loc între două elemente ; care se face în două locuri . 3. ( În sintagma ) Minge dublă ( și substantivat , f . ) = mișcare nereglementară constând ( la volei și la handbal ) în atingerea mingii de către jucător de două sau de mai multe ori consecutiv în momentul primirii sau ( la tenis și la tenis de masă ) în lăsarea mingii să atingă de două ori la rând aceeași parte a terenului sau a mesei de joc . DÚBLU^1 s . n . v .

 

EȘICHIER

EȘICHIÉR , eșichiere , s . n . 1. Dispunere a unor obiecte pe două sau mai multe rânduri , cu intervale uniforme între ele . 2. Dispozitiv în care trupele unei unități , așezate masat în careuri , sunt despărțite prin intervale egale . [ Pr . : - chi -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>