Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LUPTĂ
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 192 pentru LUPTĂ.
DRAMATÍSM s . n . 1. Încordarea acțiunii , a situației , intensitatea conflictului , profunzimea și ciocnirea sentimentelor care caracterizează o operă ( dramatică ) , un spectacol etc . 2. Fig . Situație , împrejurare care creează o luptă ascuțită între sentimente și interese , conflicte zguduitoare etc . ;
DÚCE^2 , duci , s . m . 1. Titlu purtat de conducătorul unui ducat ; persoană având acest titlu . 2. Titlu nobiliar superior marchizului și inferior prințului ; persoană având acest titlu . 3. Conducător militar la triburile germanice . DÚCE^1 , duc , vb . III I. Tranz . 1. A transporta ceva sau pe cineva într - un anumit loc , a lua ceva sau pe cineva dintr - un loc și al pune în altul . 2. A lua pe cineva cu sine spre a - l conduce , a - l îndruma , a - l introduce undeva ; a conduce . 3. A deplasa pentru a apropia de cineva sau ceva ; p . ext . a apropia de cineva sau ceva . Duce lingura la gură . 4. A transmite vești , vorbe , răspunsuri , salutări etc . 5. A - și petrece viața , zilele etc . într - un anumit fel ; a trăi . 6. A îndura , a suporta , a răbda , a suferi . 7. A purta războaie , lupte , tratative etc . 8. A depune , a presta o muncă . 9. A trage , ...
DUÉL , dueluri , s . n . Luptă care se desfășoară ( după un anumit cod ) între două persoane înarmate , în prezența unor martori și care are drept scop tranșarea unui diferend
... DUELÁ , duelez , vb . I . Intranz . și refl . recipr . A se lupta
EȘALÓN , eșaloane , s . n . 1. Fiecare dintre elementele componente ale dispozitivului unei unități militare , destinate să îndeplinească o misiune de luptă ; parte a unei coloane militare aflate în marș . 2. Unitate de transport ( tren , coloană de mașini
ESCÁDRĂ , escadre , s . f . Mare unitate de nave de luptă a forțelor maritime
... FELÍBRU , felibri , s . m . Membru al unei grupări literare din sudul Franței , care lupta
FLANC , flancuri , s . n . 1. Extremitatea din stânga sau din dreapta a unei formații sau a unui dispozitiv de luptă . 2. Fiecare dintre cele două părți laterale ale peretelui abdominal , cuprinse între ultima coastă și șold . 3. Fiecare dintre cele două porțiuni laterale ale unui filet , ale unui dinte de angrenaj etc . 4. Foaie de carton special , folosită în poligrafie pentru prepararea , prin presare , a matrițelor de stereotipie . 5. Nume dat panourilor care servesc la alcătuirea
FLUORFOSGÉN s . n . Substanță toxică sufocantă de luptă . [ Pr . : flu -
FORMÁȚIE , formații , s . f . 1. Alcătuire , întocmire , organizare , constituire . 2. ( Geol . ) Strat de roci caracterizate prin anumite particularități ale constituției lor și care s - au format în anumite condiții geologice dintr - o anumită perioadă de timp . 3. Fel în care este dispusă o unitate militară pentru adunare , marș sau luptă . 4. Ansamblu , echipă artistică . 5. Componența unei echipe sportive ; echipă sportivă . 6. Combinație de cifre , de figuri sau de poziții la unele jocuri sportive , distractive sau de noroc ( șah , loto , pronosport etc . ) . [ Var . : formațiúne s .
FORTIFICÁȚIE , fortificații , s . f . Construcție militară de pământ , de piatră , de beton armat , făcută cu scopul de a apăra luptătorii împotriva proiectilelor și a bombelor de avion și a înlesni acțiunea de observare și de folosire a mijloacelor de luptă