Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru LOCUIT
Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 129 pentru LOCUIT.
PROVINCIÁL , - Ă , provinciali , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care locuiește în provincie sau este originară de acolo ; p . ext . persoană cu apucături sau cu deprinderi stângace , naive . 2. Adj . Care aparține provinciei , privitor la provincie ; propriu provinciei și locuitorilor ei ; care se găsesc în provincie ; provincialist . [ Pr . : - ci - al . - Var . : ( înv . ) provințiál , - ă s . m . și f . ,
REZERVÁȚIE , rezervații , s . f . 1. ( Adesea urmat de determinarea " naturală " ) Teritoriu ocrotit prin lege , pe care nu se pot face transformări , deoarece în cuprinsul lui se găsesc plante , animale , minereuri sau formații geologice rare , care prezintă importanță din punct de vedere științific . 2. Întindere redusă din teritoriul unui stat pe care este silită să locuiască populația de o anumită rasă aflată pe teritoriul acelui
REZIDÉNT , - Ă , rezidenți , - te , s . m . , adj . 1. s . m . Reprezentant diplomatic , inferior în grad unui ministru plenipotențiar sau unui ambasador . 2. Adj . ( Despre cetățenii unui stat stabiliți în alt stat ) Care își are domiciliul în . . . , care locuiește
RULÓTĂ , rulote , s . f . Vehicul cu două roți , remorcat la un autoturism și dotat cu elemente de confort proprii unei mici camere de
SĂTEÁN , săteni , s . m . Persoană care locuiește într - un sat ( și are îndeletniciri legate de mediul rural ) ; țăran . - Sat + suf . -
SĂTEÁNCĂ , sătence , s . f . Femeie care locuiește într - un sat ( și are îndeletniciri legate de mediul rural ) ; țărancă . - Sătean + suf . -
SABÍN , - Ă , sabini , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte din populația latină ce locuia în centrul Italiei antice sau era originară de acolo . 2. Adj . Care aparține , care este caracteristic sabinilor ( 1 ) privitor la
SAMNÍȚI s . m . pl . Populație care a locuit în antichitate în centrul Peninsulei Italice și a opus o puternică rezistență cuceririi
SAXÓN , - Ă , saxoni , - e , s . m . și f . , adj . 1. S . m . și f . Persoană care făcea parte din populația de bază a vechii Saxonii sau care era originară de acolo ; ( la m . pl . ) uniune de triburi germane care locuia în vechea Saxonie . 2. Adj . Care aparține vechii Saxonii sau Saxonilor ( 1 ) , privitor la Saxonia sau la saxoni , originar din
SECUÍME s . f . Ținut locuit de secui ; populația secuiască . - Secui + suf . -
SEGREGÁȚIE , segregații , s . f . 1. Segregare ( 2 ) ; lipsă de omogenitate a compoziției chimice a unui aliaj solidificat , rezultată din segregare . 2. ( În sintagma ) Segregație rasială = formă a discriminării rasiale constând în separarea persoanelor pe baza unor criterii de origine sau rase diferite din interiorul aceleiași țări ( privind cartierele de locuit , școlile , sălile de spectacole , mijloacele de transport în comun , asistența medicală etc . ) ; discriminare rasială ; segregare ( 5 ) . [ Var . : segregațiúne s .