Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru DOUĂ

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 1408 pentru DOUĂ.

COMENSUALISM

COMENSUALÍSM s . n . ( Biol . ) Formă de relații între două plante sau două animale , în care unul folosește resturile de hrană ale celuilalt . [ Pr . : - su - a - . - Var . : comensalísm s . n . ] - După germ . Kommensalismus , fr .

 

COMISURĂ

COMISÚRĂ , comisuri , s . f . 1. Punct de unire a două părți anatomice . Comisura buzelor . Comisura pleoapelor . 2. Fascicul de fibre nervoase care unește două regiuni simetrice ale emisferelor cerebrale sau ale altor segmente din sistemul nervos

 

COMPARAȚIE

COMPARÁȚIE , comparații , s . f . 1. Examinare a două sau a mai multor lucruri , ființe sau fenomene , făcută cu scopul de a se stabili asemănările și deosebirile dintre ele . 2. Figură de stil care constă în alăturarea a două obiecte , persoane , acțiuni etc . pe baza unor însușiri comune . [ Var . : ( înv . ) comparațiúne s .

 

CONCRESCENȚĂ

CONCRESCÉNȚĂ , concrescențe , s . f . Creștere împreună , unire patologică a două țesuturi , a două formații anatomice

 

CONEXIUNE

CONEXIÚNE , conexiuni , s . f . 1. Legătură între două sau mai multe obiecte sau fenomene ; relație , raport , conexitate . 2. Legătură prin conducte sau prin organe de mașină între două mașini , aparate , mecanisme etc . 3. Conectare [ Pr . : - xi -

 

CONJUGARE

... rezultatul ei . 2. Flexiunea verbului . 3. Fig . Îmbinare , împletire . 4. ( Biol . ) Forma cea mai simplă de fecundație , care constă în unirea temporară a doi

 

CONTAMINA

CONTAMINÁ , contaminez , vb . I . 1. Tranz . A transmite o boală molipsitoare ; a infecta , a molipsi . 2. Refl . ( Lingv . ; despre două limbi ) A se încrucișa ; ( despre două cuvinte ) a se influența reciproc ( schimbându - și forma ) . 3. Fig . A influența , a

 

CONTRACURENT

CONTRACURÉNT , contracurenți , s . m . Curgere în sensuri opuse a două fluide în contact pentru a realiza o interacțiune de natură fizică sau chimică între cele două

 

COPCĂ

COPCĂ ^2 , copci , s . f . 1. Gaură , spărtură făcută în gheața unui râu , a unei bălți etc . pentru pescuit sau pentru scos apă . 2. Gaură făcută într - o șiră de paie , în care se ține uneori pleava . 3. Scobitură , groapă făcută în pământ , în piatră etc . 4. ( Reg . ) Săritură pe care o fac animalele când fug repede . CÓPCĂ^1 , copci , s . f . 1. Sistem format din două piese metalice ( un cârlig și un inel ) , folosit pentru prinderea a două părți ale unei confecții . 2. Agrafă pentru învelitori în construcție . 3. Proeminență în formă de limbă a unei piese plate , care intră în orificiul unei alte piese plate , realizând îmbinarea prin încopciere . [ Var . : ( reg . ) cópcie s .

 

COPULAȚIE

... COPULÁȚIE , copulații , s . f . 1. Unire a două celule de sex opus . 2. Actul împerecherii a doi

 

CORELAȚIE

CORELÁȚIE , corelații , s . f . 1. Relație , legătură reciprocă între două sau mai multe lucruri sau fenomene ; relație în care unul dintre termeni nu poate exista fără celălalt . 2. Dependență reciprocă , relație a două fenomene sau procese între variațiile cărora există o anumită

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>