Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru COPIE.

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 155 pentru COPIE..

PASTIȘĂ

PASTÍȘĂ , pastișe , s . f . Lucrare literară , muzicală sau plastică , de obicei lipsită de originalitate și de valoare , în care autorul preia servil temele sau mijloacele de expresie ale unui mare creator ; imitație ,

 

PASTIȘA

... PASTIȘÁ , pastișez , vb . I . Tranz . ( Depr . ) A realiza o pastișă ; a imita , a copia

 

PEDIATRU

PEDIÁTRU , - Ă , pediatri , - e , s . m . și f . Medic specialist în pediatrie ; medic de

 

PEDOFILIE

PEDOFILÍE , pedofilii , s . f . ( Med . ) Atracție sexuală față de

 

PELUR

PELÚR adj . invar . ( În sintagma ) Hârtie pelur = hârtie foarte subțire , puțin translucidă , folosită pentru copii la mașina de

 

PLÂNSOARE

PLÂNSOÁRE , plânsori , s . f . 1. Plâns ^1 . 2. ( Înv . și reg . ) Cerere , jalbă . 3. Nume dat în popor unor boli ( de copii ) care provoacă insomnii și plânset necontenit . - Plâns ^1 + suf . -

 

PLAGIA

... PLAGIÁ , plagiez , vb . I . Tranz . A - și însuși , a copia total sau parțial ideile , operele etc . cuiva , prezentându - le drept creații personale ; a comite un furt literar , artistic sau științific . [ Pr . : - gi - a ...

 

PLATONISM

PLATONÍSM s . n . Concepție filozofică idealist - obiectivă a lui Platon și a adepților săi , după care lumea ideilor ar fi singura realitate adevărată , iar lumea materială o copie sensibilă și schimbătoare a celei

 

POȘIDIC

POȘIDÍC , poșidicuri , ( 1 ) s . n . , poșidici , ( 2 ) s . m . ( Reg . ) 1. S . n . ( Colectiv ) Mulțime , droaie , gloată de copii ; p . ext . mulțime de animale mici . 2. S . m . ( Fam . ) Epitet dat tinerilor , copiilor sau oamenilor mici de statură . [ Var . : poșândíc , poșodíc s . n . , s .

 

POARCĂ

POÁRCĂ , poarce , s . f . 1. ( Pop . ) Scroafă . 2. Joc de copii , la care unul dintre jucători , numit porcar , împinge cu un băț spre o groapă o minge , o bilă etc . , în timp ce ceilalți jucători încearcă să - i oprească trecerea ; p . ext . minge , bilă etc . cu care se

 

POCNITOARE

POCNITOÁRE , pocnitori , s . f . 1. Nume dat unor jucării de copii care pocnesc când sunt atinse sau mișcate . 2. Șfichi ( la bici ) . 3. ( Bot . ) Plesnitoare . - Pocni + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>