Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATOM

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 115 pentru ATOM.

RADICAL

RADICÁL , - Ă , radicali , - e , adj . , s . m . I. Adj . 1. De bază , fundamental , esențial . 2. Care preconizează reforme adânci , acțiuni hotărâtoare ; schimbări fundamentale . II. S . m . 1. ( Mat . ) Rădăcină . 2. ( Chim . ) Grupare de atomi care rămâne neschimbată într - o reacție chimică și care se comportă ca un element unic . 3. ( Lingv . )

 

RADIOACTIVITATE

RADIOACTIVITÁTE s . f . 1. Proprietate a unor elemente cu atomii grei ( radiu , uraniu etc . ) de a emite , prin dezagregare spontană , unele radiații corpusculare ( și radiații electromagnetice ) . 2. Disciplină care studiază aceste proprietăți și elemente care țin de ele . [ Pr . : - di -

 

RIBOZĂ

RIBÓZĂ s . f . ( Biol . ) Monozaharidă cu cinci atomi de carbon , caracteristică acizilor ribonucleici , component esențial al tuturor celulelor

 

STEREOCHIMIE

STEREOCHIMÍE s . f . Ramură a chimiei care se ocupă cu studiul așezării în spațiu a atomilor unei molecule . [ Pr . : - re -

 

STRUCTURAL

STRUCTURÁL , - Ă , structurali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial ) Care aparține structurii , privitor la structură ; care formează o structură . 2. ( Chim . ; în sintagma ) Formulă structurală = formulă care reprezintă compoziția unei combinații și legătura atomilor ei în

 

SUBNUCLEAR

SUBNUCLEÁR , - Ă , subnucleari , - e , adj . ( Fiz . ) Mai mic decât nucleul atomului ; care intră în componența nucleului atomic . [ Pr . : - cle -

 

SUBSTANȚĂ

SUBSTÁNȚĂ , substanțe , s . f . 1. Corp ( omogen ) alcătuit din atomi și din molecule ( formate din aceleași elemente ) și care posedă o anumită formă , culoare , miros , gust etc . 2. ( Anat . ; în sintagmele ) Substanță albă = parte a sistemului nervos central formată din fibrele celulelor nervoase . Substanță cenușie = parte a sistemului nervos central formată din corpurile celulelor nervoase . 3. Categorie filozofică care desemnează fie esența comună și stabilă a tuturor lucrurilor , fie ceea ce există de sine stătător . 4. Parte esențială , principală , constitutivă a unui

 

TAUTOMERIE

... Formă de izomerie care se caracterizează prin ușurința cu care izomerii trec unul în celălalt , datorită deplasării unei duble legături și a unui atom

 

TERMONUCLEAR

TERMONUCLEÁR , - Ă , termonucleari , - e , adj . ( Despre energia nucleară ) Obținut prin fuziunea nucleelor de atomi

 

TETRAHIDROBENZEN

TETRAHIDROBENZÉN s . m . ( Chim . ) Cicloalchenă cu șase atomi de carbon în

 

TRANSMUTAȚIE

TRANSMUTÁȚIE , transmutații , s . f . Transformare a unui element chimic în altul printr - o nouă grupare a elementelor constitutive în atomi , obținută prin dezintegrare radioactivă naturală sau prin reacții

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>