Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AJUTOR

 Rezultatele 101 - 110 din aproximativ 810 pentru AJUTOR.

AUTOFON

AUTOFÓN , - Ă , autofoni , - e , adj . ( Despre instrumente muzicale de tipul clopoțelului , gongului etc . ) Care produce sunete exclusiv prin vibrarea componentelor sale elastice , fără ajutorul unei tensiuni speciale . [ Pr . : a -

 

AUTOMOBIL

AUTOMOBÍL , - Ă , automobili , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Vehicul cu patru ( rar , trei , șase ) roți pneumatice , mișcat de un motor cu explozie internă , cu aburi , cu electricitate sau aer comprimat ; auto ^2 . 2. Adj . ( Despre vehicule ) care se mișcă cu ajutorul unui motor propriu . [ Pr : a -

 

AUTOMOBILISM

AUTOMOBILÍSM s . n . Sport practicat cu ajutorul automobilului . [ Pr : a -

 

AUTOPLASTIE

AUTOPLASTÍE , autoplastii , s . f . Intervenție chirurgicală prin care se reface o parte distrusă din țesutul corpului cu ajutorul unei grefe ^2 luate din însuși corpul individului respectiv . [ Pr : a -

 

AUXILIAR

AUXILIÁR , - Ă , auxiliari , - e , adj . , s . n . 1. Adj . , s . n . ( Element ) care ajută la ceva , care se află pe plan secundar față de ceva principal ; ( element ) ajutător . 2. Adj . ( Mat . ) Cu ajutorul căruia se poate rezolva mai ușor o problemă . [ Pr . : a - u - gzi - li -

 

AUZ

AÚZ s . n . 1. Simț cu ajutorul căruia se percep sunetele . 2. Faptul de a auzi ; auzire . La auzul acestor cuvinte s - a

 

AUZI

AUZÍ , aúd , vb . IV . 1. Tranz . A percepe sunetele , zgomotele cu ajutorul auzului . 2. Tranz . ( La imper . ) A lua seama la cele ce se spun ; a asculta . Ia auzi ce - ți spun ! 3. Intranz . și tranz . ( Interogativ ) A înțelege , a pricepe . 4. Tranz . și intranz . A afla ( o veste , o știre

 

AVĂ

ÁVĂ^2 , ave , s . f . Unealtă de pescuit formată din trei fâșii de plasă , care se așază vertical în apă cu ajutorul unor bucăți de plută prinse la marginea lor superioară și al unor bucăți de plumb la cea inferioară . ÁVĂ^1 s . m . ( Rar ) Părinte , tată ; p . ext . nume dat călugărilor

 

AVIAȚIE

AVIÁȚIE , aviații , s . f . 1. Zbor cu ajutorul avioanelor sau al altor aeronave mai grele decât aerul ; tehnica acestui zbor . 2. Totalitatea avioanelor de care dispune o țară , o societate de transport

 

AVION

AVIÓN , avioane , s . n . Vehicul aerian mai greu decât aerul , care se menține în aer datorită unor aripi și se deplasează cu ajutorul elicei și motoarelor sau al reactoarelor ; aeroplan . [ Pr . : - vi -

 

BĂTEALĂ

BĂTEÁLĂ , băteli , s . f . Firele care se introduc cu ajutorul suveicii prin rostul firelor de urzeală pentru a forma țesătura ; bătătură ( 3 ) , bătaie . - Bate + suf . -

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>